Viclenia purtătorului de cuvânt

Vă amintiți articolul ”Arhiepiscopul Teodosie – cântec de lebădă?”. Ieri mi-a trimis un prieten postarea pe care a făcut-o purtătorul de cuv al Arhiepiscopiei Tomisului, cu mențiunea: ”vezi că ți-a răspuns la articol. Chiar dacă se preface că răspunde și altora, toate elementele sunt luate din postarea ta.”

Citind textul mi-am dat seama că prietenul meu are dreptate. Domnul, căci părinte nu pot să-i spun, care are ”calificarea necesară” să-i ia apărarea Arhiepiscopului Tomisului, mă întreb de ce nu i-a luat apărarea când a fost chemat la DNA? (vezi link-ul mai jos) De ce nu i-a luat apărarea în alte situații? S-a găsit acum să dea replică vajnicilor ”comentatori din tastatură, care au rămas înțepeniți în litera îndrumărilor din Molitfelnic”. După spusele dvs, eu cred că ar trebui desființat Molitfelnicul și făcut altul care să se numească Molitfelnicul după purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului. Cartea noilor reguli să cuprindă:

-cocoțatul pe cisterne și biserici;

-spectacolul pe apă;

-slujirea cu mitra în fața icoanei Maicii Domnului și la înmormântări;

-metania tricoloră, ca obiect de paradă, nu ca obiect de cult;

-”Molitfele Sfântului Vasile” rostite precum poezia ”Cățeluș cu părul creț”, fără pregătirea credincioșilor și la cererea nimănui;

-căratul credincioșilor după arhiereu pt a-i asigura spectatori, etc

Domnul care are ”calificarea necesară” a ”uitat” să răspundă dacă platforma petrolieră era acolo și anul trecut. Și dacă era, de ce Arhiepiscopul Tomisului nu s-a cocoțat la ei să le ducă Lumina? Sau cumva Duhul a vrut să sufle DOAR anul acesta și acolo?

”IPS nu greșește în misiunea lui de a duce Lumina”. Alooo, domnul cu calificarea (”cu ca…” în acest context se potrivește) :)))), măcar țineți la protocol – în misiunea Înaltpreasfinției Sale, nu ”în misiunea lui”. Deh, așa se întâmplă când nici ”calificarea” nu te mai ajută.

În încheiere, adică încheierea acestui material, căci poate va urma, aș vrea să-l întreb pe domnul ”cu calificarea” dacă știe că în bisericile de tradiție greacă, nu se sfințește crucea, pt că semnul în sine e purtător de sfințenie? Deci crucea de pe biserică avea oricum valoare, pe de o parte, iar pe de alta, dacă nu a putut fi sfințită înainte de a fi montată, putea fi lăsată așa, pt că nu era nici un credincios atât de nebun încât să se cațere pe biserică pt a săruta crucea nesfințită. Și dacă ar fi sărutat-o, nu ar fi fost nicio problemă. Dar… unul ca dvs, i-a mai dat un prilej de spectacol bietului Arhiepiscop care, în ultima vreme, e total rupt de realitate.

Îl mai întreb, pe același domn, dacă o cruce nu e sfințită și-i spune cineva să calce pe ea, calcă? Noi când facem semnul sfintei cruci, avem nevoie de un arhiereu să ne sfințească mâna pt a avea valoare crucea pe care o facem?

Demult mă pândiți pe la colțuri și vă mănâncă degetele să-mi dați o replică, ASTA POT DOVEDI DACĂ VREȚI. Ați găsit momentul acum. Și tot dacă vreți, vă dau de lucru să-mi dați replică în fiecare zi și vă asigur că nici nu țineți pasul, nici nu aveți ce să spuneți. Știți de ce nu fac asta? Pt că ar însemna să-l implic pe fostul meu duhovnic. Acesta este singurul motiv pt care tac, sper că nu deocamdată. Cu dvs însă, pot duce un război de lungă durată. Provocați-mă numai! Și vedeți ce va ieși. Sunteți o persoană foarte răzbunătoare și violentă. Uneori nu vă puteți controla răutatea, iar ea mai iese la iveală și prin atacuri la persoană (vezi link-ul mai jos).

Îi rog pe prieteni să mă țină la curent cu postările domnului ”cu calificarea” :)))

Iată mirobolantul articol:  

Sfințirea „în văzduh” a Crucii și „cocoțarea” IPS Teodosie.

Mulți ortodocși de mucava am văzut zilele astea. S-a frământat internetul, frate, că vai, ce să vezi, IPS Teodosie a sfințit crucea de pe turlă chiar acolo, „cocoțat” pe turlă. Acum, nu că-l apăr eu, că n-are dânsul nevoie de apărarea mea (deși aș avea calificarea necesară), dar e cazul să apărăm teologia în fața credulilor cu aspect de teologi.
Asemeni înțepenirii în literă a evreilor de pe vremea lui Hristos, care-l acuzau că face bine sâmbăta, așa au procedat și vajnicii comentatori din tastatură, care au rămas înțepeniți în litera îndrumărilor din Molitfelnic, comentând că de ce n-a sfințit-o jos și apoi s-o pună sus?
Pentru aceștia am două răspunsuri: practic și teoretic.
Practic: crucea aceea este din marmură, are 1,85m înălțime, ceea ce o face foarte grea. Ostenelile Martei, purtate cu dragoste de Pr. Andrei, starețul mânăstirii, s-au împotmolit în programul destul de fix al macaralei de 90t., care era în stare să ridice crucea pe turlă. Așa că starețul a telefonat IPS Teodosie, rugându-l să vină să sfințească crucea. Dar IPS, neavând programul asemănător cu al macaralei, a zis că se poate sfinți crucea și după montare, mai ales că momentul sfințirii necesită și prezența credincioșilor, prin urmare de hram ar fi cel mai potrivit. Și aici ajungem la partea teoretică.
Teoretic: Dumnezeu n-are rău de înălțime. Chiar îi place „purtatul prin văzduh”, (dacă înțelegeți, nu e vorba aici de zburat). Dacă preotul e capabil să se urce pe biserică, cred că și Dumnezeu îl poate însoți. Molitfelnicul recomandă practica „cuminte” a sfințirii crucii de pe turlă. Dar când ai niște probleme practice, care te împiedică să o faci „ca la carte” ce faci? Îl declari pe Dumnezeu „incapabil de sfințire”?! Dacă ar fi așa, iconomia n-ar permite pogorămîntul ca orice creștin să poată oficia, la urgență, slujba Botezului.
De altfel, IPS Teodosie a dovedit suficient non-conformism pentru a ne face să înțelegem că Dumnezeu lucrează dincolo de limitările minților noastre. Oferirea Luminii pe plajă, ca și alte momente non-conformiste, a stârnit vii discuții între adepții „acriviei” și cei ai „iconomiei”. Discuțiile arată că există, din păcate, credincioși radicalizați, care ar fi în stare și lui Dumnezeu să-i facă program.
Elocvent mi se pare aici un comentariu al lui Răzvan Bucuroiu care, în noaptea pascală a acestui an, văzând imaginile în care IPS Teodosie ducea Lumină unor muncitori izolați la 120m înălțime, pe o plaformă maritimă, a mărturisit că și el a avut, o vreme, îndoieli față de nonconformsmul IPS. Dar a înțeles ce vrea să spună „Duhul suflă unde voiește” (nu unde ni se pare nouă că voiește) și, ca atare, IPS nu greșește în misiunea lui de a duce Lumina acolo unde, poate, mințile cuminți nu s-ar duce.
Eu doar constat, cu tristețe, că sunt și credincioși-creduli. Care nu înțeleg că Ortodoxia este mișcare vie a Duhului, adică duh, nu literă. Că aici poate fi și o latură spectaculoasă, asta e deliciul presei, care deși a fost de față la momentul sfințirii crucii, s-a prins că e rost de ceva audiență d-abia după cîteva zile, după ce au văzut filmarea pe net. Deh, au și „teologii” acoperiți din presă momente de pauză.
Când am citit „Contra religiei” a lui Yannaras am avut o revelație teoretică asupra a ceea ce Hristos numea „calea cea strâmtă” a celor ce se mântuiesc și „calea cea largă” a maselor care pier. Acum însă, din păcate, am avut și una practică. Mulți sunt ortodocși „de masă”. Sau…”de tastatură”. Și grăiesc exact cum a zis Iisus: „din prisosul inimii”. Adică fabrică argumente după câtă dragoste sau ură au. Fenomen peren în lumea de azi, unde libertatea permite orice.

Arhiepiscopul Teodosie – cântec de lebădă?

”Omul de încredere care l-a îngropat pe Teodosie la DNA. Pr. Eugen Tănăsescu a infirmat minciunile episcopului în fața procurorilor”

Omul de încredere care l-a îngropat pe Teodosie la DNA. Pr. Eugen Tănăsescu a infirmat minciunile episcopului în fața procurorilor

”Puteţi citi mai jos comunicatul Arhiepiscopiei Tomisului, în care au fost scăpate, în buna tradiţie a iubirii creştine, şi câteva atacuri la persoană”

Arhiepiscopia Tomisului: „Toate icoanele sunt copii”. Atunci de ce credincioşii nu sunt informaţi?

 

 

 

1 comentariu

Mari Ungureanu

Interesant!..mai stim si noi adevarul de prin biserici!

Lasă un răspuns