„O casă fără cărți e ca o cameră fără ferestre”, spunea Horace Mann, numai că, prin ferestrele respective, prin cărți, nu vezi priveliștea de-afară, ci poți trăi în alte lumi și poți colinda prin alte vieți.
V-am spus că, în perioada în care am lipsit din mediul online, printre alte activități, am și citit 4 cărți și am început-o pe cea de-a cincea (linkul mai jos).
Astăzi vi le voi prezenta pe cele patru deja citite, iar de săptămâna viitoare vom vorbi, pe rând, despre ele.
Prima carte pe care am citit-o imediat ce m-am retras din mediul online a fost: „Pădurea care vindecă – Shinrin-yoku, metoda japoneză pentru o viață lungă și fericită”, al cărei autor este Qing Li.
După călătoria minunată prin „Pădurea care vindecă”, am citit două cărți dure: „Confesiunea unui preot” și „Slujba de la miezul nopții”, scrise de Sierra Simone, ambele făcând parte din seria „Confesiunea unui preot”.