Teodosie: ”Sunt aproape nimic”

Deși sunt excedată de timp, pe lângă ale mele, tot vin și ale altora… mesaje, tel., informații etc…

Pe scurt… totuși… adaug materialului de mai jos, o relatare menită să demonstreze… DIN NOU… cât de mincinos este Teodosie. A ”vrut” doar diacon. Mincinos ordinar. Încă de când era la București se visa Patriarh.

14 decembrie 1999. Alegeri pt Arhiepiscopia Târgoviştei. Candidați: ÎPS Nifon și Teodosie.

Lucram în presă, iar dimineața am plecat, la redacție, cu mari emoții. L-am rugat, pe cel pe care îl credeam duhovnicul meu, să mă sune imediat ce se termină alegerile, pt că nu mai aveam răbdare până la comunicatul de presă. Mi-a zis să-l sun în jurul orei 14.00, pt că atunci ar trebui să aibă pauza de masă.

L-am sunat chiar mai devreme de ora 14.00. Mi-amintesc perfect. Era la baie, se auzea curgând apa la chiuvetă. Cunoscându-l destul de bine, imediat ce mi-a răspuns, am simțit că era agitat. Nu mai era nevoie să-l întreb, înțelesesem, dar totuși, dacă îl sunasem, l-am întrebat:

-Cine a fost ales?

-Cine trebuia, a răspuns tăios. Veniți după ora 18.00. Vorbim la reședință, a spus și a închis nervos.

Am ajuns în jurul orei 19.30. Mi-a deschis oftând.

-Nu mai fiți trist!… Poate e mai bine așa. Știți că nu se întâmplă nimic fără îngăduința lui Dumnezeu.

A făcut un gest cu mâna, ca și cum: ”ce rost mai au cuvintele”. L-am întrebat dacă a mâncat. Mi-a zis că nu, dar nici nu-i trebuie. Eu am spus că mi-e foame, deși nu-mi era, am spus doar pt că voiam să mănânce el.

-Mergeți la maici, la bucătărie! mi-a zis foarte preocupat.

I-am spus că eu vreau să mâncăm împreună și că altfel nu-mi trebuie nici mie.

Cu greu a acceptat. N-a mâncat. A frunzărit doar.

Era apăsat, nervos, n-avea stare. Am tot încercat să deschid diverse subiecte. N-avea chef de nimic.

Pe la ora 22.00, am vrut să mă retrag.

-Puteți să mai rămâneți puțin? m-a întrebat pe un tot stins.

-Sigur. Rămân cât e nevoie, așa cum și dvs. rămâneați cu mine în momentele în care eram nesigură sau aveam vreo problemă.

-Vă mulțumesc! a zis și s-a așezat pe un fotoliu sprijinind coatele pe genunchi și împreunând degetele.

M-am așezat pe fotoliul de lângă el. Nici nu știam ce să-i spun! Nu știam cum să-l ajut să treacă peste momentul acela al înfrângerii.

La un moment dat, privind într-un punct fix, a început să repete:

-Sunt aproape nimic! Sunt aproape nimic!

-Doamne, ferește! am zis. Cum vorbiți așa? De ce spuneți asta? Pt că ați pierdut o funcție? Dvs. sunteți o valoare prin ceea ce sunteți… ca om, nu aveți nevoie de ranguri înalte.

Am stat toată noaptea cu el. Nu-mi permite timpul să povestesc aici… tot… voi povesti (adăuga) în lucrarea ”Mai mult decât o carte – Adevărul”.

După mai bine de 20 de ani, mi-am dat seama că el, încă de atunci, în adâncul sufletului lui, știa că e aproape nimic fără funcție. Iar acum, prin ceea ce a tot făcut, a devenit chiar nimic. Pt a supraviețui are nevoie neapărat să fie Mitropolit, dacă s-ar putea direct Patriarh, altfel simte că moare interior. 

Pe aceeași temă. Iată! Un alt material foarte interesant.

                                                   ***

Minte ca PORCU

Numele inițial de familie al celui care, astăzi, este Teodosie Petrescu a fost PORCU.

Convins că românii suferă de uitare, ereticul PORCU repune pe tapet, destul de subtil, dar pervers, problema (re)înființării Mitropoliei Tomisului, numai că rolul jucat de el este cel al virginei… de pe Centură, un fel de „și se jură că nu fură, dar l-am prins cu ea în gură”.

Crezând că este în cadrul Festivalului „Cântarea României” și interpretează rolul feciorului modest și fatal de pe litoral, nevrednicul PORCU declara, mai zilele trecute: „(…) Nu mi-am dorit să fiu nici Episcop, nu-mi doream să fiu nici preot, doar DIACON am vrut să fiu! (…).”

Îi reamintesc uităciosului și mitomanului PORCU că numirea sa din funcția de Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor în jilțul de Arhiepiscop al Tomisului (Decret nr. 135/ martie 2001) a fost rezultatul unor manevre politice ticăloase, în care frații săi minoritari – Ion Iliescu și Adrian Năstase, în complicitate cu răposatul și vrednicul de uitare Teoctist, și-au băgat adânc coarnele, cozile și copitele.

La fel, de neuitat este și faptul că cel numit (politic) de P.D.S.R. a sosit la Constanța trăgând după el un odgon plin cu tinichele, iar dulapurile sale arhiepiscopale erau și sunt pline cu schelete de homosexual, pedofil, hoț, simoniac, lichea, fariseu, mitoman, eretic și iudă.

Mai mult decât atât, nici n-a cântat cocoșul de prea multe ori și, la circa un an și jumătate de la înscăunarea sa (8 aprilie 2001) la Constanța, desfrânatul și perverse „Șpagoveanu” s-a adresat (18 septembrie 2002) cu o cerere către Sfântul Sinod al B.O.R., solicitând… reactivarea Mitropoliei Tomisului.

În scrisoarea respectivă, Prea Întunericitul de la Tomis mințea cu nerușinarea caracteristică, fiind direct interesat de rangul și jilțul de MITROPOLIT, că demersul său reprezintă „dorința credincioșilor și eparhilor dobrogeni”.

Urmărind și „impresionarea” bărboșilor din Sinod, Teodosnicul a băgat și textul „Dobrogea a fost poarta de intrare a creștinismului în România și locul în care Sf. Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia”, deși știe foarte bine că nu există nicio dovadă că respectivul personaj a băgat creștinismul pe vreo poartă de pe plaiurile dobrogene, peștera cu același nume fiind doar o scorbură pietrificată dintr-un mal de pământ.

Nici studiul canonic, istorico-eclezial, pastoral și administrativ-bisericesc (circa 40 de pagini) cu care a revenit Teodosie pentru susținerea solicitării sale inițiale nu i-a convins pe liturghierii sinodali, astfel că aceștia, în cadrul lucrărilor Sinodului B.O.R. (5 martie 2003) au respins cu fermitate cererea perversă a călugărului sucevean și episcop bucureștean ajuns la rang de arhiepiscop tomitan.

Unul dintre motivele invocate în respingere a fost „dacă această cerere ar fi fost acceptată, ar fi existat pericolul ca și celelalte episcopii să solicite același lucru, ceea ce ar fi creat un oarecare haos”.

Referindu-se la același subiect, respectiv reactivarea Mitropoliei Tomisului, ereticul și bicisnicul PORCU declara într-un interviu de pe fluxul Agenției ROMPRES (5 februarie 2003): „Este o repunere în drepturile istorice a Bisericii Ortodoxe Române, întrucât ea a existat de facto de la începuturile creștinismului în Europa (…). Este o datorie morală de a repune adevărul istoric în drepturile lui (…), dovedim cu argumente istorice că ei (adică foștii ierarhi ai Bisericii Tomisului – n.n.) au fost mitropoliți (…).” și langa, dalanga, balanga, dă-i și luptă și dă-i și luptă cu clopoțeii săi de la Gheorghițeni, Dorna-Arini și Nazarcea.

Altfel spus, fostul stopat cu dorința doar la rangul de DIACON, bătea din copite și îl mânca în cur, încă de acum 17 ani, să ajungă… MITROPOLIT al Tomisului.

Domnul PORCU știe foarte bine că, în prezent, există Mitropolia Munteniei și a Dobrogei al cărei Mitropolit este chiar Patriarhul Daniel, așa cum la fel de bine știe că o eventuală „spargere” a actualei Mitropolii i-ar netezi cărarea spre fotoliul de Mitropolit, cui credeți?, lui Casian Crăciun (în prezent, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Dunării de Jos (Galați) – altă clonă a lui Teodosie.

Așadar, să ne ferească Domnul să-i dea prostului putere și bulibașa să ajungă împărat!

                                                ***

Cele 10 PORUNCI

pentru îndreptarea lui Teodosie-Narcisistul-Întunericitul de la Tomis,

aflat de zeci de ani pe drumuri greșite și întortocheate, departe de oameni și credință.

♦ † Să nu iubești îmbogățirea, banii, luxul, funcțiile și rangurile înalte!

♦ † Să nu mai faci sex cu elevii de Seminar și bărbații!

♦ † Să nu mai devalizezi ferma Nazarcea!

♦ † Să nu mai minți ca un ordinar!

♦ † Să nu mai vinzi parohii!

♦ † Să nu mai practici intriga, bârfa și idolatria!

♦ † Să nu mai batjocorești!

♦ † Să nu mai umilești!

♦ † Să nu mai faci politică!

♦ † Să nu mai construiești șandramale! 

Constantin Cumpana 

Să nu mă iubiți…

1 comentariu

Mari Ungureanu

Dar oare Biserica ,preoții unde sunt de nu ia măsuri? Ca nouă, mirenilor, ne impun cum să stam in biserică, ce să facem și ce nu in biserică etc..reguli sunt doar pt mireni?

Lasă un răspuns