Şi Toamna s-a îndrăgostit de tine

Picură-n ploi frunze de busuioc,
Peste pământ s-au aşezat rubine,
Inima ei cuprinsă e de foc
Şi Toamna s-a îndrăgostit de tine…

 

Seara-n fereastră îţi cântă poveşti,
Îţi pune-n cale sufletu-i de frunze,
Să-ţi poarte paşii – să îmi mai citeşti 
Iubirea din priviri şi de pe buze.

 

Dacă mai plouă, uneori, prin noi, 
Şopteşte Toamna – ştie, ne conţine,
Ne creşte un trifoi cu patru foi,
Până şi ea s-a-ndrăgostit de tine.

 

Dar mi te dă din aripi de safir,
Să-mi aparţii – căci ştie ce-i iubirea
Cu frunze ruginii, un suvenir
Ne lasă-ncet ca semn – nemărginirea.

M.I.

Lasă un răspuns