Pt Hrisostom Filipescu oamenii sunt niște jucării

 

Am promis că revin cu alte amănunte. Pt că timpul nu-mi permite încă, voi scrie pe scurt.

La sfărșitul anului 2016 sau începutul anului 2017, o prietenă mi-a vorbit despre Hrisostom Filipescu. Până la momentul acela nu știam de existența lui. Mi-a zis că ar fi bine să-l am în lista de prieteni având în vedere că și scrie. Din principiu nu trimit cerere de prietenie bărbaților. Având în vedere că Hrisostom Filipescu e călugăr, dar și la insistențele prietenei, am zis: hai, fie, deși frunzărindu-i pagina de fb l-am și ”citit” și mi-am dat seama că nu e ce pare a fi. I-am trimis totuși cerere de prietenie.

În mai puțin de o oră a șters-o. Am crezut că a șters cererea din greșeală și i-am mai trimis o dată. A șters-o din nou. Fiindu-mi clar că nu a fost o greșeală, am mai făcut o încercare. A procedat la fel. Atitudinea lui m-a determinat să-mi doresc să-i completez profilul psihologic. Așa că i-am scris. L-am întrebat de ce a șters cererea de prietenie de 3 ori. Mi-a trimis un zâmbet. I-am spus că nu țin neapărat să fiu în lista lui… și i-am povestit cum am aflat de existența sa. L-am mai întrebat de ce a avut atitudinea pe care a avut-o și  mi-a spus că a făcut cu mine un test să vadă dacă am răbdare și dacă insist.

Când am văzut că tratează oamenii ca pe jucării și că e obișnuit ca femeile să insiste și să se roage de el, eventual și la el 🙂 … i-am spus sincer ce cred despre domnia sa, încheind cu: fotografia pe care o aveți la profil spune tot. Dvs în prim-plan și Mântuitorul în plan secund, fotografie făcută în așa fel încât să ”se vadă” că Mântuitorul seamănă cu dvs, nu dvs cu Mântuitorul, deși chiar și așa e prea mult.

Când s-a văzut descoperit, a devenit agresiv verbal, dar a și șters fotografia de la profil. Din păcate nu am mai păstrat convorbirea respectivă. În schimb pot exemplifica cu un alt msg, de care și uitasem și din care veți înțelege de ce nu am păstrat convorbirea.

După câteva luni de la acel incident, l-am visat îmbrăcat în civil, pe un câmp, avea părul răvășit, privirea pierdută, se târa pe pământ și striga că nu vrea să mai trăiască. Apropiații mei știu acest lucru, ba mai mult, unul dintre ei mi-a amintit de acel vis.

 

Revin cu detalii.

În postarea următoare voi răspunde la întrebarea: Cine sunt.

Lasă un răspuns