Iertarea

Orice rana se închide cu iertare si cu iubire.

M.I.

Foto – internet

Postat de Mihaela Ion in Aforisme, 0 comentarii

Inima

Doar în linişte îţi poţi asculta inima.

M.I.

Foto –  internet

Postat de Mihaela Ion in Aforisme, 0 comentarii

Lumea iubirii

 

Aş vrea să trăiesc într-o lume a inocenţei în care culorile să fie vii, pure, iar fluturi coloraţi să danseze într-o lumină înmiresmată. Aş vrea să alerg printre flori, să mă ţin de mână cu norii şi să mă dau în leagăne făcute din fuioare care să toarcă liniştea.

Aş vrea să trăiesc într-o lume în care să fie o singură lege – LEGEA IUBIRII. De ce o singură lege? Pentru că ar fi suficientă.

Acolo unde domneşte legea Iubirii, nu mai e nevoie de nicio altă lege. Acolo unde este iubire, este şi iertare, şi înţelegere şi răbdare şi tot ce poate fi mai bun şi mai frumos. Şi-atunci când trăieşti într-o LUME A IUBIRII, poţi să alergi printre flori, să te ţii de mână cu norii şi să dansezi cu fluturii într-o lumină înmiresmată.

Erika Isabelle

Postat de Mihaela Ion in Ganduri, 0 comentarii

Amintiri despre Mitropolitul Bartolomeu Anania

Mitropolitul Bartolomeu era o personalitate atat de completa si de complexa, încat te facea ori sa-l iubesti si sa-i recunosti valoarea, ori sa te temi si sa fugi, încercand doar sa arunci cu piatra ca sa-l atingi într-un fel. Era si puternic, si sensibil, si aspru, si bland, si foarte sobru, dar avea si simtul umorului.
Înfatisarea dura a Înaltpreasfintitului ascundea un suflet bun si nobil. Un suflet care cunoscuse suferinta în cele mai crude chipuri. De-a lungul timpului, am observat ca un om care a suferit prea mult devine omul extremelor: ori prea bun, întelegator si iertator, ori prea rau, razbunator si neiertator. Cunoscand suferinta, Mitropolitul Bartolomeu a ales extrema bunatatii. Si asta pentru ca l-a simtit pe Dumnezeu, l-a iubit pe Dumnezeu, l-a vazut pe Dumnezeu în chipul semenilor sai.

Ceasurile noastre de voroava mi-au ramas adanc încrustate în suflet. Cand cineva întalneste un astfel de om, nici timpul, nici departarea, nici macar moartea nu-i pot sterge amintirea. Astfel de amintiri îsi au radacina în vesnicie, si vesnicia nu dispare.

Postat de Mihaela Ion in Carti, 0 comentarii