Renascut din iubire – 64

Frământări

Valentin a intrat în casă mai singur şi mai indecis ca oricând. Nu se mai înţelegea el cu el. Nu mai înţelegea ce-i spunea mintea, ce-i spunea inima, dacă îi mai spunea cineva ceva. Ar fi sunat-o pe Ella şi n-ar fi sunat-o, i-ar fi dat sms şi nu i-ar fi dat. Până la urmă negociind cu el a hotărât să nu-i dea nici un semn. Era încurcat în gândurile lui, în stările lui… A desfăcut o sticlă cu lichior de ciocolată şi a băut jumătate din ea fără să respire. Ameţit, disperat, deprimat, obosit, s-a aşezat pe fotoliu şi a adormit. Dimineaţa s-a trezit cu gâtul amorţit, cu sufletul amorţit, cu sentimentele adormite… Împleticindu-se a mers la baie, şi făcându-şi duş şi-a amintit că Nicolas era student, şi-a amintit că Ella dădea semne că i-ar fi păsat de tânăr, şi-a amintit că fata trebuia să plătească pentru toate femeile care au rănit sau ar fi putut răni un bărbat.

„Am nevoie de un plan pentru ei. Pentru fiecare în parte, dar şi pentru amândoi. El nu trebuie să termine facultatea, ea trebuie să fie înnebunită după mine, dependentă de mine, batjocorită de mine, înnebunită de mine, de mineeee” gândea cu o furie greu de descris.

Nicolas a urcat şi el la mansardă. De data aceea a găsit doar aşternutul răvăşit. Valentin nu avusese chef să-i mai umble prin lucruri. Ajuns în cameră, căuta umbra Ellei, urma paşilor ei, a mâinilor… „Ella fiinţă de neatins, Ella… a cui vei fi tu Ella… Fericit bărbatul care se va bucura de îmbrăţişarea ta. Poate unchiul se bucură deja, dar vai Ella cât vei suferi, cât vei suferi nevinovată Ella” , gândea Nicolas şi un oftat ca un ghimpe i-a străfulgerat inima. „Poate aici te-ai aşezat Ella” şi-a spus tot în gând, a netezit aşternutul şi s-a culcat.

Fata ajunsă acasă s-a sprijinit de peretele de lângă uşă.

-Ce situaţie!!! Mi-e sufletul împărţit, mi-e mintea împărţită. Nicolas – Valentin, Valentin – Nicolas… Gândurile astea care trag ca fiarele de sufletul meu, a şoptit.

S-a schimbat, s-a aşezat pe pat şi a adormit cu greu, răvăşită de gânduri, de stări, de întrebări…

Dimineaţa a sunat-o Valentin.

-Ce faci Ella?

-Abia m-am trezit. Tu cum mai eşti?

-La fel. Aseară te-a condus Nicolas?

-Da mulţumesc mult. E un om special ca şi tine de altfel şi-i pasă foarte mult de tine.

„Hm! Trebuie să fac ceva cu ăştia, să-i apropii mai mult ca apoi să-i despart definitiv”

-Îţi place Nicolas aşa-i?

-Îmi place în măsura în care îmi poate plăcea ca rudă a ta.

-E un om bun să ştii, a zis cu viclenie. O să trecem diseară pe la tine.

-Amândoi? De ce?

-O să plec câteva zile. Simt nevoia să mă odihnesc undeva departe de lume şi am să vă rog să aveţi grijă de casă. Sanda e plecată şi ea, iar Nicolas e prea copil să am încredere deplină în el. De fapt nu prea copil, ci prea aerian.

-Bine Vali, vă aştept.

Va urma

Foto – internet

Postat de Mihaela Ion in Carte in lucru, 0 comentarii

Dimineaţă frumoasă

Orice dimineaţă e frumoasă,

dacă ne trezim mulţumind Lui Dumnezeu

pentru toate darurile primite.

M.I. 

Foto – internet

Postat de Mihaela Ion in Dimineţi pentru zile frumoase, 2 comentarii

Elena Carstea

Daca ochii tai…

O iubire imposibila

Lasa ma sa te iubesc

 

 

 

Postat de Mihaela Ion in Artisti romani, 0 comentarii

Bonusul de seara

După fragmentul de mâine, subiectul „Renascut din iubire” va intra într-o nouă etapă… surprinzătoare. Aşa ca m-am gândit, înainte de a incheia lucrul pe ziua de azi să vă pregătesc puţin 🙂 

Valentin a intrat în casă mai singur şi mai indecis ca oricând. Nu se mai înţelegea el cu el. Nu mai înţelegea ce-i spunea mintea, ce-i spunea inima, dacă îi mai spunea cineva ceva. Ar fi sunat-o pe Ella şi n-ar fi sunat-o, i-ar fi dat sms şi nu i-ar fi dat. Până la urmă negociind cu el a hotărât să nu-i dea nici un semn. Era încurcat în gândurile lui, în stările lui… A desfăcut o sticlă de lichior de ciocolată şi a băut din ea jumătate fără să respire…

Foto – internet

Postat de Mihaela Ion in Carte in lucru, 0 comentarii