Renascut din iubire – 19

Ella s-a ridicat şi s-a apropiat de el. Fără să spună niciun cuvânt a început să-l mângâie pe frunte. Valentin a închis ochii… Cu greu şi-a oprit un oftat. I se strânsese inima. Îi era teamă că îl întreabă ceva de şofer, îi era teamă ca Ella ar fi putut bănui că relaţia dintre ei era una cel puţin suspectă. Fata bineînţeles că avea întrebări de pus, dar durerea de pe chipul lui o făcuse să tacă. Cu ochii închişi Valentin când şi când mai făcea câte o grimasă.

-Ce gânduri te apasă Vali? Ce temeri?

-Acum nu vreau să mă apese nimic Ella, a spus cu ochii închişi. Acum vreau să simt doar mângâierea ta.

Fruntea bărbatului începuse să se înfierbânte tot mai mult. Încerca să-şi controleze respiraţia, deşi ar fi simţit nevoia să ofteze tot mai des.

-Vali ai febră sau mi se pare?

-Nu, nu am. Aşa mi se înfierbântă mie fruntea uneori. Dar îmi trece. Îmi face bine mângâierea ta.

La un moment dat a sunat telefonul bărbatului.

-Vali telefonul!

-Nu-mi pasă. Nu vreau să mă deranjeze nimeni în acest moment.

S-a încheiat apelul şi a sunat din nou şi din nou. Apoi a primit şi un sms.

-Răspunde că poate e ceva urgent, l-a îndemnat fata.

-De ce trebuie să fie ceva urgent acum când încercam să mă liniştesc, a zis întinzând mâna spre telefonul care era aşezat pe birou.

-Mama. A căzut şi crede că şi-a fracturat mâna, precipitat a citit sms-ul şi a sunat-o.

Parcă nici nu mai nimerea să formeze numărul.

-Ce ai păţit mamă?

-Am vrut să pun o perdea la geam şi am căzut de pe scaun, a spus femeia agitată.

-Hai că vin repede, nu intra în panică, a zis şi a închis.

Ella iartă-mă trebuie să plec.

-Sigur mergi. Să mă suni mai târziu să-mi spui că e totul bine.

-Te sun. Hai să te duc mai întâi acasă.

-Nu Vali, mergi la mama ta, are mai multă nevoie de tine. Eu mă descurc.

S-au despărţit luându-şi scurt la revedere. Bărbatul a plecat către mama lui, iar fata acasă. După un timp Valentin a sunat-o pe Ella şi i-a spus că mama lui a avut doar o entorsă şi că va avea nevoie doar de un repaus dupa care va fi bine. I-a mulţumit pentru înţelegere şi apoi a închis cu promisiunea că se vor întâlni în următoarea seară la el.

Va urma

Foto – internet

Sambata si duminica voi lipsi si de pe fb si de pe blog. Pana la urmatoarea postare va imbratisez cu drag <3

Postat de Mihaela Ion in Carte in lucru, 4 comentarii

Renascut din iubire – 18

-Ia loc te rog, i-a zis cu privirea în pământ. Cu ce te servesc?

-Mi-e de ajuns prezenţa ta, a spus fata aproape în şoaptă. De ce nu mă priveşti?

-Ella iartă-mă pentru privirea tăioasă pe care ai fost nevoită să o suporţi de la şoferul meu. Are o fire colerică. Atunci  când se enervează e greu de stăpânit.

-Nu-i nimic. Important e să-ţi fie ţie bine.

-Ce suflet nobil ai Ella!!! Şi totuşi… cu ce te servesc?

-Am mâncat azi pufuleţi împreună, acum   să bem ceva.

-Un lapte de soia cu cacao?

-N-am băut niciodată, dar dacă propunerea vine din partea ta, sigur…

Valentin a adus două cutii cu lapte de soia şi cacao, a desfacut paiul, l-a pus în cutie şi a servit-o pe Ella.

-E foarte bun. Mulţumesc. Ce e cu tine? a întrebat fata după ce a gustat din lapte.

-Nimic. Sunt doar obosit… obosit de-atâtea…

-De-atâtea ce Vali?

-Nu ştiu. Poate de atâtea întrebări… a spus şi oftând a gustat şi el din lapte…

Între ei se aşternuse tăcerea. El nu ştia ce să spună, ea nu ştia ce să spună… La un moment dat Valentin s-a ridicat şi a mers la fereastră. Fata a simţit că prezenţa ei îl încurcă.

-Vali vrei să plec?

-Ăăă… nu. Scuză-mă te rog! M-au furat pur şi simplu gândurile… Am cumpărat de curând nişte beţişoare parfumate din lemn de santal. Vrei să aprind unul? a zis schimbând registrul.

-Da, chiar vreau să vad cum miroase, a spus îngândurată. Începuse să se simtă stingheră. Simţea că puntea şi aşa firavă de legătură dintre ei se clătina serios.

Valentin a aprins beţişorul din lemn de santal şi l-a aşezat pe suportul special.

-Mmm ce miros rafinat, a zis fata privindu-l cu atenţie. Îmi place mult.

Valentin s-a aşezat pe scaun şi n-a spus nimic.

-Vali nu ştiu ce e cu tine, dar nu-mi place starea. Te rog să-mi permiţi să mă retrag.

-Nu Ella. Nu pleca. Fără tine aş fi şi mai pustiu… Ella vreau să te întreb ceva.

-Te rog. Orice!

-Tu ţii la mine?

-Da Vali mult. M-ai cucerit prin eleganţa ta, prin atenţa ta şi chiar prin stările tale.

Valentin a privit-o luuung.

-Spui drept Ella?

-Sigur Vali.

-Mulţumesc. Dacă există îngeri… tu pt mine eşti un înger.

 

Va urma

Foto – internet

Postat de Mihaela Ion in Carte in lucru, 9 comentarii

Două cuvinte


Doar pentru tine m-am născut atunci,
Când florile îmbătrâneau pe stânci,
Când ploaia tot dansa în ritmul ei,
În amintirea florilor de tei…

Cum am crescut?… o floare printre spini,
Ce-ar fi plecat de n-avea rădăcini…
Atunci când rădăcinile s-au dus
Am prins o rază – zbor către în sus.

Şi am ajuns-n noaptea în care tu,
Spuneai iubirii – subiect tabu,
Chiar te credeai un pom uscat. Un mort.
O barcă tristă fără de un port.

Ca resemnat – tu veşnic solitar,
Braţe întinse, ramuri de stejar —
Din pomul cel uscat ce te-ai crezut,
Ai înverzit când nici nu ai ştiut.

Ţi-ai luat bagaj două cuvinte vii,
De mână ne-am mutat poezii,
În basme şi-n poveşti ce înfloresc,
Având cu noi un simplu: Te iubesc!

M.I.

Foto – internet

Postat de Mihaela Ion in Poezie, 2 comentarii

Renascut din iubire – 17

Valentin a rămas cu şoferul în birou. Tânărul care se simţea tradat, furios l-a privit câteva clipe în ochii, apoi s-a îndreptat către el şi l-a luat de guler.

-Ia zi mă de ce era mimoza la tine în birou şi uşa încuiată? Ziiii! a spus pe un ton ridicat.

-Ai auzit de ce.

-Şi ce nu puteai să-i faci observaţii cu uşa descuiată? Bă dacă eu aflu că e ceva între tine şi ea, aţi încurcat-o. Pe tine te bat de te căpiz şi te fac de răs, iar pe ea o aranjez de tot. Dau cu maşina peste ea.

-Dănuţ ai înnebunit?

-Niciun Dănuţ. Mişcă-te-n maşină! În noaptea asta rămân la tine.

Valentin a oftat.

-Ce nu-ţi convine? a întrebat ieşind. Îţi stric planurile de mârşav?

Bărbatul l-a urmat oftând. Până acasă au mers în tăcere. Când au ajuns la poartă Valentin a coborât şi a vrut să deschidă porţile.

-Nu deschide nicio poartă. Nu intru pentru că văd că te deranjez. Întâlneşte-te cu mimoza. Lasă că vezi tu, a spus şi a pornit maşina nevos.

Valentin tot oftând a privit în urma lui, apoi a intrat trist în casă. Ar fi sunat-o pe Ella , dar nu mai îndrăznea. În apropierea orei întălnirii, Ella i-a dat un sms şi l-a întrebat dacă propunerea de a se întâlni rămâne valabilă. Bărbatul i-a răspuns tot printr-un sms că o aşteaptă. Fiind atât de trist şi de preocupat, a şi uitat să-i zică menajerei să pregătească ceva.

A sosit şi ora întâlnirii. Ca de obicei când a ajuns la poartă Ella l-a sunat. Valentin a ieşit a întâmpinat-o şi a condus-o în birou. Era trist şi cumva ruşinat. Mai ales pentru faptul că îşi dăduse seama că Ella bănuia ceva din moment ce a salvat momentul adresându-i-se cu “Domnule director”. Era teamă că nu ştia cum va decurge discuţia. Ce întrebări va pune Ella…

Va urma

Foto – internet

Postat de Mihaela Ion in Carte in lucru, 4 comentarii