Despre „Renăscut din iubire”

 

Cartea Renăscut din iubire va fi o carte despre câte traume poate aduna sufletul unui om si dacă se pot vindeca şi cum; despre cât de vulnerabil poate fi un om singur şi neiubit; despre consecinţele răutăţii asupra celui care face rău , dar şi asupra celorlalţi, despre cum la un moment dat subconştientul poate „vorbi” şi despre multe altele.

Celor care veţi avea răbdarea şi interesul să mă însoţiţi şi la „naşterea” acestei cărţi vă mulţumesc şi vă sunt alături cu sufletul.

Postat de Mihaela Ion in Carte in lucru, 2 comentarii

„Diamant veritabil”

Ps. Deja simt nevoia s-o recitesc!

Dacă-ți este dor de-o carte bună, citește ”Călugărul și Alexandra” !
La primirea pachetului cu cărți de-acasă, eram nerăbdătoare să le-ating pe toate. Le-am răsfoit pe toate, ba chiar am frunzărit din fiecare începutul, dar când am intrat între coperțile romanului „Călugărul și Alexandra” am simțit o mare atracție și o dragoste nebună de a o citi pe nerăsuflate.
Timpul nu-mi permitea asta, deci a trebuit să mi-l programez cu prioritate majoră pentru a mă putea bucura de poveste.
Poveste care într-adevăr este Tulburătoare, iar felicitările niciodată nu vor fi în deajuns.
Puține cărți m-au ținut captivă între coperțile lor, dar și mai puține care m-au mișcat până-n măduva oaselor, încât să sufăr odată cu personajele, să trăiesc durerea sacrificiului cu deznodământ cu tot, iar în final să mă declar îndrăgostită atât de personaje cât și de autoare.
Am plâns mulțumind că sacrificiul dragostei a dat roade divine, am plâns pentru că nu oricine poate fi Alexandra, am plâns pentru că mândria s-a tratat cu o imensă suferință și că răsplata-i va fi în Cer.
Este o carte pe care o recomand tuturor cu mare căldură sufletească, special rătăciților.
Este o carte pe care o voi purta ca pe un talisman cu mine oriunde. Este o carte aducătoare de lumină-n suflet.
Nu mă pricep să fac comentarii pe măsură, dar știu că am savurat cu nesaț toate descrierile dataliate, pentru care autoare este demnă de admirație.

FELICITĂRI Mihaela Ion DIN TOATĂ INIMA și mult succes!

În loc de recenzie, un plus de culoare…
Pe această carte mi-o asum ca pe un ghid sigur către suferința izbăvitoare de ispite, pentru că …Da, îmi place să fiu prizoniera acestor coperți!
Și-acu întreb autoarea dacă-mi permite să fiu intrusul permanent al acestui diamant veritabil din punctul meu de vedere?
Voi rătăci precum mimoza în căutarea primăverii spre-o nouă Înflorire timpurie, între filele acestui roman. Îmbrățișări cu deosebit respect!

Elena Saidacaru

Multumesc mult Elena pt cuvinte, pt foto <3

Postat de Mihaela Ion in Impresii de la cititori, 8 comentarii

Opreşte-mă!

 

Când alerg prin gândurile tale, opreşte-mă şi du-mă în inima ta!  – M.I.

Postat de Mihaela Ion in Ganduri, 3 comentarii

Renascut din iubire – 5

Când se pregătea să intre în casă a sunat telefonul. Era unchiul său.

-Auzi bă am uitat să-ţi spun că ţi-am lăsat ceva de mâncare pe masa de la bucătărie.

-Mulţumesc unchiule, dar nu mi-e foame acum.

-Păi de ce să-ţi fie foame, ca să-ţi fie foame trebuie să munceşti. Ai făcut ce ţi-am zis?

-Da unchiule am făcut.

-Foarte bine. Du-te şi cumpără nişte vopsea verde şi vopseşte gardul la găini.

„Of Doamne nu mai pot şi-a zis în gând”

-Aşa fac, a spus după care bărbatul nemilos i-a închis telefonul în nas.

-Nu mai pot trebuie să stau puţin în pat că leşin de oboseală, a şoptit şi a urcat la mansardă.

După o noapte de nesomn, cum s-a aşezat pe pat a şi adormit. Între timp unchiul său s-a întors. A mers direct la găini să vadă dacă Nicolas terminase de vopsit gardul. Când a văzut că nici măcar nu s-a apucat, a urcat furios la mansardă, a deschis uşa brusc şi a început să urle:

-Bă boule, prostule, cretinule. Ce ţi-am zis eu mă sa faci?

Nicolas s-a speriat şi s-a trezit direct în picioare lângă pat.

-Nenorocitule ce eşti, mişcă şi cumpără vopsea javră, măcar vopseaua să o cumperi daca nu vopseşti gardul. Ar trebui să te pun să faci asta pe întuneric. Bă tu nu dai doi bani pe vorba mea şi eu tolerez un nemernic, a zis lovindu-l cu palmele peste cap.

-Nu mai da unchiule, nu mai da, am adormit fără să vreau, am fost prea obosit.

-Mişcă-te javră!

-Gata plec, a zis coborând împleticindu-se!

„Doamneee nici să dorm nu am dreptul. Am obosit de tot. Vreau să mor, să mă odihnesc, să mă odihnesc măcar acolo” şi tot gândind aşa a ajuns la magazinul cu materiale de construcţie. A cumpărat vopseaua şi s-a întors. Se înserase deja. A dus vopseaua lângă gardul de la găini şi a vrut să urce la mansardă. Când a auzit uşa, bărbatul nemilos l-a strigat.

-Ia vino mă încoace!

-Of, a şoptit.

-Da unchiule. Am cumpărat vopseaua şi vreau să mă retrag.

-Vezi că în frigider e nişte orez cu lapte. Adu-mi şi mie o farfurie.

Nicolas topit de oboseală şi de tristeţe a mers la bucătărie şi i-a adus bărbatului ce a cerut.

-Aşa, dă-mi! Până mănânc fă-mi masaj pe picioare că sunt cam obosit.

Nicolas s-a aşezat la picioarele lui şi a început să-l maseze.

-Nu peste ciorap mă boule, descalţă-mă!

Tânărul supus, l-a descălţat de şosete şi a început să-l maseze. Bărbatul mânca cu poftă din farfuria cu orez cu lapte, fără să-l întrebe măcar dacă vrea şi nepotul lui cel străin şi singur.

-Gata. Du-te şi spală farfuria, a zis după ce a terminat de mâncat şi ia-ţi sus mâncarea pe care ţi-am lăsat-o de dimineaţă pe masă.

Va urma

Foto – internet

Postat de Mihaela Ion in Carte in lucru, 2 comentarii