Momentele acelea in care te intrebi: de ce Doamne ?

Fb imi aminteste de momentele de groaza pe care le-am trăit anul trecut pe vremea aceasta… când ningea și era foarte frig… iar eu ma simteam ca Fetiţa cu chibrituri…

Stiti momentele acelea in care alergi prin frig si iti vezi viata ca o iarna friguroasa fara zapada?

Cand ai pleca oriunde numai sa gasesti putina liniste? Cand iti simti degetele numai rani dupa ce ai batut la usi care ti s-au trantit peste degete?

Momentele acelea in care te intrebi: de ce Doamne asa si nu gasesti niciun raspuns? Cand ti se pare ca tot iadul s-a dezlantuit asupra ta si cand simti ca raul te ataca pe fata?

Toate acestea si inca ceva in plus le-am simtit, le-am trait in zilele in care am fost nevoita sa lipsesc de pe fb.
Daca unele postari legate de acest subiect le-am setat doar pt prieteni, ceea ce voi povesti de azi incolo, le voi seta public, indiferent de ce si cine va spune.

Daca cineva se teme de mine, inseamna ca are de ce  

Da, sunt epuizata intr-adevar, dar mai am inca forta interioara de a spune lucrurilor pe nume.
Daca dispar pur si simplu de pe fb si nu va anunt, inseamna ca a fost ceva care nu a depins de mine. Variantele vi le spun maine pt ca acum chiar nu mai nimeresc tastele.
Noapte calda si mangaiere divina sa avem 

1 comentariu

ungureanu mariana

imi amintesc ce greu v a fost dar nici nu mi vine sa cred ce repede v ati revenit dupa acest incident asa ca da..aveti destula forta!

Lasă un răspuns