Întâlnirea cu mine – 7

-Oare fiara din vis sunt eu?  a şoptit speriată. Eu am ajuns ca o fiară care-mi atacă propriul suflet?… De fapt nici nu mai ştiu cine sunt.

S-a ridicat bulversată şi a mers în sufragerie. A deschis laptopul şi a început să navigheze pe internet. Căuta ceva, dar nu prea ştia ce şi atunci a început să butoneze la întâmplare scriind cuvinte cheie pe care le avea la îndemână.

După mai bine de o oră de căutări, a dat peste un site cu ritualuri. La prima vedere interesante. Ritualuri pentru bani, pentru sănătate, pentru spor, pentru dragoste… Le-a privit în ansamblu şi a ales-o pe ultima. A dat click pe ea din curiozitate. Lumânări, incantaţii şi un nume… i s-a părut interesant şi simplu, dar dacă lumânările şi incantaţiile le-ar fi procurat uşor, la nume avea o problemă. Nu știa pe cine ar fi putut să condamne lângă ea. Pe cine să oblige să o accepte așa cum ajunsese. Îşi găsise totuşi un punct de interes în marea ei dezorientare. Găsise să se agaţe de ceva.

S-a ridicat și a mers la fereastră. Prin întunericul nopţii i s-a părut că zăreşte silueta a unui bărbat. A avut o tresărire. Aparent nu mai era sigură, dar dacă silueta era în curte sau dincolo de gard, nu a putut să își dea seama. Şi-a trecut mâna prin frunte.

-Am halucinaţii! a şoptit. Din cauza oboselii. Clar. S-a  întors, a închis laptopul şi a mers din nou în dormitor.

O senzaţie stranie a cuprins-o din senin. De teamă s-a ghemuit pe pat şi s-a acoperit cu pătura. Dintr-o dată avea impresia că numai e singură. Simţea o prezenţă, o prezenţă ca o energie. I se părea că percepe un trup ca formă, dar imaterial. Inima ei s-a împărţit în doua. Jumătate speranţă, jumătate teamă. Speranţă pentru că nu se mai simţea singură şi teamă pentru că nu ştia cine este.

Din acel moment Samira începea să trăiască adevăratul calvar. Încercând să se agaţe de speranţă şi să creadă că spiritul pe care îl simţea este unul bun, a adormit. În zorii zilei o maşină de mare tonaj care trecea pe stadă, a trezit-o brusc. Deşi era în dormitorul ei, ceva i se părea altfel, simţea o schimbare, dar nu o putea descrie. A mai stat câteva minute în pat, timp în care şi-a făcut un plan sedentar pentru ziua ce începuse.

 

Va urma

Lasă un răspuns