văd o lecție

În dușmani nu mai văd o vină, văd o lecție

 

Fb îmi amintește: ”La ce ma gandesc? Ma gandesc ca as avea nevoie de o supa fierbinte si de muuulte zile in care sa ma odihnesc. Mi-e dor de voi, de atmosfera care era odata aici, dar din pacate, drumurile, cautarile, imi ocupa tot timpul. Nici macar de scris nu am mai putut scrie. Astept, sper si visez la ziua in care sa ma pot linisti… Vin sarbatorile…” – 18. noiembrie. 2016

Era a nu știu câta oară când eram dată afară din casă fără motiv și fără milă. Obosisem de tot!!! Atunci, pe proprietarii nemiloși, i-am detestat, mai ales pt faptul că veneau sărbătorile, iar eu aveam deja bagajul strâns și nicio perspectivă. Astăzi le mulțumesc  pt că ei m-au făcut să nu-mi mai accept condiția de chiriaș. Cu ultimele puteri am mai căutat alte uși străine, dar mi-am promis mie că de acolo voi pleca la casa mea în maxim doi ani.

Am căutat în interiorul meu, m-am rugat, am lucrat cu mine, am înțeles blocajele pe care le aveam în legătură cu situația dată, le-am rezolvat, iar astăzi vă scriu din Casa Mea… o casă caldă pe care o iubesc așa cum iubesc o ființă…

De atunci, în dușmani nu mai văd o vină, văd o lecție.

Postat de Mihaela Ion in Ganduri, 2 comentarii