În această seară am primit părticele din sfintele moaște ale poetului mărturisitor Radu Gyr și ale soției sale Flora, care la rândul ei a fost martirizată.
Radu Gyr se pregătea de plecarea în lumea îngerilor într-o săptămâna Mare a Postului Paștelui. Sfintele lor moaște, au ajuns azi la mine… nu știu ce să mai spun acum… simt o nemărginită bucurie…
Slavă Domnului pt iubirea pe care mi-a arătat-o după cumplitele lovituri
”Era săptămâna Mare a Postului anului 1975. Gyr îşi dedica timpul meditaţiei interioare şi rugăciunilor din cadrul Bisericii. Cu 6 zile înainte de trecerea la Domnul, pe 23 aprilie, de ziua Marelui Mucenic Gheorghe, după ce s-a întors dintr-o vizită de la unchiul mamei care se chema Gheorghe, el a cerut o hârtie şi un toc şi s-a aşezat la masă. Şi a scris direct, fără să stea pe gânduri, această poezie profetică. Ea se cheamă Piramida:
Severă piramidă de granit,
am feţe mohorâte şi rigide,
un monstru care tainele-şi închide,
în cosmică tăcere-ncremenit.
Sub soarele pustiilor toride,
îmi arde vârfu-nfipt în infinit
şi, ca un lung şi glacial cuţit,
străpunge luna pietrele-mi aride.
Solemn şi hâd şi rece monument,
claustru templu dur de lespezi terne,
eu dorm adânc, acestei lumi absent
Dar, dincolo de somnul ce se-aşterne,
în greu-mi sarcofag incandescent
străfulgeră podoabele eterne.”
Visez?
Comentarii recente