Scriitori romani

Doi ani de când…

 Doi ani de când Corneliu Vadim Tudor a plecat Acasa!

Primul Om care a avut incredere in mine. Domnia sa mi-a spus: „Scrie fetito!” desi eram o tanara venita de la tara. Multumesc Dl Presedinte!  

Dumnezeu sa-i păstreze sufletul in Lumina! 

Versuri Corneliu Vadim Tudor 

Postat de Mihaela Ion in Scriitori romani, 0 comentarii

Bomba. Un alt om de cultura in Sinod – Preasfinţitul Timotei Prahoveanul

Să vedem ”bomba” asta e bună sau nu prea? 🙂

Preasfinţitul Timotei Prahoveanul, un om sensibil cu suflet de artist, pasionat de frumos, retras în liniștea chiliei, noaptea scrie… scrie pentru că vrea să lase un semn al trecerii Preasfinției sale prin această lume. Scrie despre oameni frumoși, despre locuri minunate, despre stări înalte… Da, asta face Preasfinţitul Timotei noaptea… scrie…

Iata o parte dintre cărțile semnate de Preasfinția sa 

Lumina din viata oamenilor

Aceste istorisiri, eseuri si marturii despre unele personalitati eclesiale si culturale ale spiritualitatii ortodoxe romanesti adunate in volumul de fata se adreseaza celor care cauta lumina din viata oamenilor. Atunci cand am intalnit-o, intr-o persoana sau mai multe, mi-am umplut si eu sufletul saracit. Astfel, am avut puterea de a trece cu vederea peste intunericul care este de altfel intalnit adesea. Sfantul Vasile cel Mare isi sfatuia apropiatii sa vada si sa pastreze numai ce este bun la fiecare, aidoma albinelor care merg in diverse locuri, dar culeg doar nectarul. Paginile acestei carti, inspirate fiind din viata si lumina unor oameni minunati, se intorc la ei impreuna cu recunostinta si iubirea mea. (Arhim. Timotei Aioanei)

Mitropolitul Antonie Plamadeala si amintirea unei prietenii. Scrisori inedite. Vol.1
Lucrarea cuprinde corespondenta mitropolitului Antonie cu familia preotului Petru Ciobanu, fata de care a pastrat o prietenie sincera si trainica indiferent de treptele slujirii pe care a ajuns marele ierarh, aducându-și permanent aminte de vremurile de început, atunci când având nevoie de ajutor, familia preotului Ciobanu de la Slatina i-au oferit ajutorul neconditionat. Autorul, parintele arhim. Timotei Aioanei, ofera cititorului o ampla introducere în care face referire la personalitatea ierarhului ardelean si la relatia sa cu familia preotului Ciobanu.

Mitropolitul Antonie Plămădeală și amintirea unei prietenii. Vederi şi imagini. Vol. 2
În casa acestui preot(Petru Ciobanu) și a prezbiterei Angela, înțeleapta, erudita și statornica doamnă a Slatinei, prin anii 50 ai veacului al XX-lea, a poposit un ierodiacon care se numea Antonie Plămădeală. Venise de la Prislop și făcea parte din obștea vestitului stareț Cleopa de la Slatina. Încercările vieții l-au adus la binevoitorul paroh din satul vecin mănăstirii. Preotul nu l-a privit cu suspiciune, nu l-a refuzat, nu i-a închis ușa casei și a sufletului. I-a fost atât de apropiat, încât casa lor a devenit și casa ierodiaconului și, apoi ieromonahului Antonie Plămădeală. 
Când orânduirea comunistă l-a alungat din mănăstire, casa parohială din Slatina a fost locul singurelor bucurii în anii dictaturii și ai umilințelor…

Așezămintele românești din Țara Sfântă

Pelerinajul este o mărturisire a evlaviei noastre față de îndelungă răbdare și milostivire a Domnului pentru noi, muritorii. Răspundem astfel iubirii Sale nemărginite și mergem împreună cu El spre Înviere. Cei care participă la acest itinerar spiritual mărturisesc că sunt ucenicii Lui, că-și dau viața pentru El și mai ales își aduc aminte, în această lume grăbită, de jertfa Sa răscumpărătoare.

Pelerin în căutarea luminii 

Pelerin în căutarea luminii „încearcă, asemenea unui novice timid, să afle bucuria în marea cea învolburată a acestei vieți. Pelerinul are în față un drum lung, sinuos, care duce de multe ori pe margini de prăpastie. Nu privește decât spre Cer, spre Lumină și cere permanent ajutor Celui care poartă de grijă tuturor”

Postat de Mihaela Ion in Scriitori romani, 7 comentarii

Camil Petrescu – Jocul ielelor

Iubirea noastră se va hrăni din greşeli şi din dureri, aşa cum focul se hrăneşte din tot ceea ce îi stă în cale… Dar iubirea noastră nu va fi păcat, cum focul însuşi nu este lemnul putred pe care îl mistuie.

Am respirat adânc sufletul tânăr al zorilor şi am înţeles că totul e trecător în iubire… că mă cheamă o viaţă nouă… altă viaţă.

Doi inşi care se iubesc nu mai sunt oameni.

O inimă e prea puţin lucru între două blocuri de răutate.

Nicio sinucidere nu are înţeles şi nu poate fi justificată. Cu toate acestea, există sinucideri.

Jocul ielelor

Postat de Mihaela Ion in Scriitori romani, 0 comentarii

Mihai Eminescu

 

 

Stelele-n cer

Stelele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor
Până ce pier.

După un semn
Clătind catargele
Tremură largile
Vase de lemn;

Nişte cetăţi
Veghind întinsele
Si necuprinsele
Singurătăţi.

Orice noroc
Şi-întinde-aripile
Gonit de clipele
Stării pe loc.

Până ce mor,
Pleacă-te îngere
La trista-mi plângere
Plină de-amor.

Nu e păcat?
Ca să se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat?

Pe langa plopii fara sot

Pe lângă plopii fără soţ
Adesea am trecut;
Mă cunoşteau vecinii toţi –
Tu nu m-ai cunoscut.

La geamul tău ce strălucea
Privii atât de des;
O lume toată-nţelegea –
Tu nu m-ai înţeles.

De câte ori am aşteptat
O şoaptă de răspuns!
O zi din viaţă să-mi fi dat,
O zi mi-era de-ajuns;

O oră să fi fost amici,
Să ne iubim cu dor,
S-ascult de glasul gurii mici
O oră, şi să mor.

Dându-mi din ochiul tău senin
O rază dinadins,
În calea timpilor ce vin
O stea s-ar fi aprins;

Ai fi trăit în veci de veci
Şi rânduri de vieţi,
Cu ale tale braţe reci
Înmărmureai măreţ,

Un chip de-a pururi adorat
Cum nu mai au perechi
Acele zâne ce străbat
Din timpurile vechi.

Căci te iubeam cu ochi păgâni
Şi plini de suferinţi,
Ce mi-i lăsară din bătrâni
Părinţii din părinţi.

Azi nici măcar îmi pare rău
Că trec cu mult mai rar,
Că cu tristeţe capul tău
Se-ntoarce în zadar,

Căci azi le semeni tuturor
La umblet şi la port,
Şi te privesc nepăsător
C-un rece ochi de mort.

Tu trebuia să te cuprinzi
De acel farmec sfânt
Şi noaptea candelă s-aprinzi
Iubirii pe pământ.

 

Postat de Mihaela Ion in Scriitori romani, 0 comentarii