Doar pentru tine m-am născut atunci,
Când florile îmbătrâneau pe stânci,
Când ploaia tot dansa în ritmul ei,
În amintirea florilor de tei…
Cum am crescut?… o floare printre spini,
Ce-ar fi plecat de n-avea rădăcini…
Atunci când rădăcinile s-au dus
Am prins o rază – zbor către în sus.
Şi am ajuns-n noaptea în care tu,
Spuneai iubirii – subiect tabu,
Chiar te credeai un pom uscat. Un mort.
O barcă tristă fără de un port.
Ca resemnat – tu veşnic solitar,
Braţe întinse, ramuri de stejar —
Din pomul cel uscat ce te-ai crezut,
Ai înverzit când nici nu ai ştiut.
Ţi-ai luat bagaj două cuvinte vii,
De mână ne-am mutat poezii,
În basme şi-n poveşti ce înfloresc,
Având cu noi un simplu: Te iubesc!
M.I.
Foto – internet
Comentarii recente