O carte pe săptămână

Pădurea care vindecă

 

V-am promis că vom vorbi despre cărțile citite în vacanța care tocmai s-a încheiat (linkul mai jos).

Prima dintre ele este „Pădurea care vindecă – Shinrin-yoku, metoda japoneză pentru o viață lungă și fericită”, o carte care te poartă prin magia naturii.

Autorul cărții, Qing Li, nu doar că ne demonstrează cât de importantă este natura pentru noi, dar  ne arată și cât de mult ne-am îndepărtat de ea, prezentând niște studii foarte interesante.

Tot în această carte ni se sugerează metode prin care putem aduce natura în casă, atunci când timpul nu ne permite să mergem noi în natură.

Cartea „Pădurea care vindecă” se citește foarte repede, deoarece are multe ilustrații, care pe mine m-au purtat în povestea pură și enigmatică a naturii.

Vă las câteva imagini edificatoare.

Voi ați citit această carte? Dacă da, aș vrea să-mi lăsați în comentarii impresiile voastre.

Ne revedem miercuri, 20 octombrie, când vom avea un nou fragment din romanul „În trup străin”, dar și o postare surpriză.

 

Trăind în mai multe lumi

Postat de Mihaela Ion in O carte pe săptămână, 0 comentarii

Trăind în mai multe lumi

„O casă fără cărți e ca o cameră fără ferestre”, spunea Horace Mann, numai că, prin ferestrele respective, prin cărți, nu vezi priveliștea de-afară, ci poți trăi în alte lumi și poți colinda prin alte vieți.

V-am spus că, în perioada în care am lipsit din mediul online, printre alte activități, am și citit 4 cărți și am început-o pe cea de-a cincea (linkul mai jos).

Astăzi vi le voi prezenta pe cele patru deja citite, iar de săptămâna viitoare vom vorbi, pe rând, despre ele.

 Prima carte pe care am citit-o imediat ce m-am retras din mediul online a fost: „Pădurea care vindecă – Shinrin-yoku, metoda japoneză pentru o viață lungă și fericită”, al cărei autor este  Qing Li.

După călătoria minunată prin Pădurea care vindecă”am citit două cărți dure: Confesiunea unui preot” și Slujba de la miezul nopții”, scrise de Sierra Simone, ambele făcând parte din seria Confesiunea unui preot”.

 

 Cea de-a patra carte a fost Marele Gatsby”– autor: F. Scott Fitzgerald.

Câte pagini am citit? Păi să vedem!

1„Pădurea care vindecă – Shinrin-yoku, metoda japoneză pentru o viață lungă și fericită” – 310 pagini.

2. Confesiunea unui preot” – 352 de pagini.

3. Slujba de la miezul nopții” – 192 de pagini.

4. Marele Gatsby” – 240 de pagini.

Total – 1094 de pagini.

„Dacă ai o grădină și o bibliotecă înseamnă că ai tot ce îți trebuie”, spunea  Cicero, și cel puțin un animal de companie, aș adăuga eu, ai chiar totul. Mai frumos de atât nici nu se poate. O astfel de imagine, din punctul meu de vedere, prefigurează Raiul.

Ne revedem miercuri, 13 octombrie, cu un nou fragment din romanul „În trup străin”.

Zi bună să fie! Și, pentru a fi minunată, adăugați „ingredientul” minune – lectura!

Aceasta este ziua…

Postat de Mihaela Ion in O carte pe săptămână, 0 comentarii

”De ce vrei să pleci?” – ”Pentru că aici oamenii se mănâncă între ei.”

”Despre Africa se spune că e continentul uitat.
Oceania este continentul invizibil.
Invizibil, deoarece călătorii care s-au aventurat prima dată nu au perceput-o şi deoarece şi astăzi ea rămâne un loc lipsit de recunoaştere internaţională, un loc de trecere, cumva o absenţă.

Piroga este un trunchi lung de arbore de pâine scobit cu toporişca (acea adze a arheologilor, o piatră şlefuită înfiptă într-un mâner făcut din „lemn de fier”).

E adâncă, are coca în formă de V şi se leagă la tribord de un flotor din lemn de cocotier prin trei ramuri lungi de banian şi traverse încrucişate, în formă de dublu X. Pe braţele flotorului oamenii au construit o platformă de bambus pentru a transporta alimente, plante vii şi apă dulce. În centrul pirogii este ataşat un catarg din lemn de banian pe care se fixează vela din fibre de pandanus împletite, legată de capătul pirogii printr-o frânghie şi de vârful catargului printr-o vergă de bambus ce alunecă pe un scripete de lemn negru.

                                     … … …

Tabitan cunoaşte bine stelele. Unele sunt reci, te străpung cu o lucire rece. Altele sunt blânde şi palide, lumina lor trandafirie e asemănătoare cărnii femeieşti, cărnii rădăcinii de taro. Altele pâlpâie aproape de orizont, ca şi cum abia ce s-ar fi născut. Fără ele, nici Tabitan, nici Tabiri, nici Matantaré, nici chiar bătrâna Matansesé, care a trăit cât pentru două vieţi, nu s-ar fi încumetat să se avânte către zare.

-De ce vrei să pleci?, a întrebat într-o zi Matantaré. Străbunica a scrâşnit din cele două măsele care-i mai rămăseseră.

-Pentru că aici oamenii se mănâncă între ei…

                                     … … …

Raga va semăna cu un trup negru lungit peste mare. Raga cea tăcută, cu pantele acoperite de ferigi şi copaci, Raga, zidul de lavă cu crestele ascunse de nori. Raga cea tainică, unde îşi vor croi noi cărări, tremurând de frică, printre mormintele strămoşilor dispăruţi.

Locul în care se vor opri poartă deja un nume, lăsat de legende. Un nume ce foşneşte şi răsună ca vântul, ca vocea frunzelor şi murmurul apei reci din râul ce curge la picioarele lor.

Acest nume este Melsissi.” – Raga – J.M.G. Le Clezio

O călătorie fascinantă… pe mare… O viață… pe insulă…

4,5 steluțe. De ce nu 5 din 5? Pentru că sunt niște date istorice – necesare, desigur -, dar… care… pe mine… m-au scos din starea de : acolo… pe insulă.

O carte… pe care aș fi vrut să o scriu și din care aș reciti fragmente.

Săptămâna aceasta voi citi ”Hotul cinstit” – Feodor Mihailovici Dostoievski

Miercuri, 30 iunie – 15 ani închis într-un beci” – partea a doua.

Călătorii… Povești…

Postat de Mihaela Ion in O carte pe săptămână, 0 comentarii

Călătorii… Povești…

 

V-am spus că aveam în bibliotecă niște cărți… necitite care… mă tot „strigau” 😊 Le-am citit. S-au potolit. 😊

  

„Vara primei iubiri” – Edith Wharton, 254 de pagini – o carte de la care am avut mari așteptări și care… m-a dezamăgit … cumva.

 

O recomand celor care iubesc descrierile, celor care preferă acțiunea – nu. Este o carte în care… parcă nu se întâmplă nimic. Și atunci când se întâmplă… parcă nu s-a întâmplat. E un fel de… „fata morgana”. Atunci când crezi că ai zărit-o… a și dispărut.

 

Cartea este previzibilă. Încă de la primele pagini mi-am dat seama care va fi finalul.

 

Pe scurt: o adolescentă, născută într-o zonă rău-famată, înfiată de un avocat, de care avocatul se îndrăgostește, trăiește o poveste de iubire de o vară cu un necunoscut ajuns în zonă, în urma căreia rămâne însărcinată. Bărbatul, logodit fiind, se întoarce la femeia care urma să-i fie soție, iar tânăra alege să-i ascundă faptul că este însărcinată și se căsătorește cu avocatul care a crescut-o.

 

Suflete captive – Karen Robards, 304 de pagini – o carte pe care nu o recomand celor cu false pudori și în niciun caz… habotnicilor. Cartea are multe scene erotice, despre care habotnicii ar spune că… „sunt vătămătoare pentru suflet”. Dacă rămâneți pironiți pe scenele erotice… sigur… vor fi vătămătoare pentru suflet, dar dacă vedeți dincolo de acestea… zbuciumul celor două suflete, care chiar sunt captive, cartea se transformă într-o oglindă în care vă puteți privi… poate… propriile gânduri pe care le reprimați de teama dogmelor.  

 

Și pentru că timpul nu-mi permite, nu voi mai face un rezumat. Vă las un link. Acolo… puteți găsi descrierea.

 

Fantoma unei iubiri – Danielle Steel, 426 de pagini – o carte excelentă, cu o abordare interesantă. Cititorul este purtat prin două epoci. Și dacă personajului principal, după ce descoperă niște jurnale dintr-o altă epocă, îi este greu să se rupă de acea atmosferă și să revină în cotidian, cititorul va experimenta de două ori acel sentiment, trăindu-l alături de personajul principal, dar și separat de el, când este nevoit să lase cartea din mână. 

 

Fantoma unei iubiri este ca un magnet care te atrage, care nu te lasă până nu parcurgi și ultima pagină. Și după ce ai terminat de citit… cartea rămâne cu tine…

 

Nu vă spun despre ce e vorba. Citiți-o! Merită!

 

Dacă ar fi să le acord celebrele steluțe, ar fi așa:

 

1.Vara primei iubiri –  Edith Wharton – 2 steluțe din 5. Nu știu să desenez steluțe… sunt nepricepută 😊… așa că voi folosi cuvântul.

 

2.Suflete captive – Karen Robards – 3 steluțe din 5.

 

3.Fantoma unei iubiri – Danielle Steel – 5 steluțe din 5.

 

Dacă ar fi să le apreciez într-o manieră personală, ar fi așa:

 

1.Vara primei iubiri –  Edith Wharton – nu aș scrie o astfel de carte, pentru că este plictisitoare și previzibilă. Nu aș reciti-o. Nu mi-a stârnit nicio emoție.

 

2.Suflete captive – Karen Robards – nu aș scrie o astfel de carte. Unele detalii… îngrețoșează și mai sunt și repetitive, cum ar fi răul de mare, descris în amănunt. Nu aș reciti-o, nu din cauza scenelor erotice, ci din cauza scrisului. Corpul de literă este foarte mic. Am avut impresia că citesc eticheta unui produs care avea prea multe e-uri. 😊

3.Fantoma unei iubiri – Danielle Steel – mi-aș fi dorit să scriu o astfel de carte. Aș reciti-o oricând.

 

Și pentru că săptămâna aceasta nu prea am timp de citit, am ales o carte scurtă. Raga – J.M.G. Le Clezio,  autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura – 144 de pagini.

Cartea face parte din noile mele achiziții, achiziții pe care vi le voi prezenta săptămâna viitoare.

 

Ne revedem miercuri, 23 iunie, cu un nou articol despre Părintele Pangratie – Peste pământul sub care te-ai ascuns… plouă…

Popas

https://carturesti.ro/carte/suflete-captive-218961?p=1 

 

Postat de Mihaela Ion in O carte pe săptămână, 1 comentariu