Întâlnirea cu mine – carte

Întâlnirea cu mine – 90

 

Mergeau, ţinându-se de mână şi, din când în când, îşi spuneau cât de mult se iubesc. La un moment dat Alexandru s-a oprit. A strâns-o cu putere de mână pe Samira şi i-a arătat un loc de vis-a-vis:
– Uite, Samira, peste drum, în faţa magazinului aceluia, este o gură de canal! Acolo am dormit, multe nopţi. În oraşul de sub oraş… căci, da, sub acest oraş, mai este o lume. Am trăit momente îngrozitoare. Nefericiţi ca şi mine, tineri şi bătrâni, îşi găseau refugiul la întuneric, în pământ, sub tălpile nepăsătoare ale oamenilor care trăiesc deasupra. Acolo, am cunoscut cel mai degradant mod de a exista. Mult alcool, multe droguri, multe obiecte ascuţite, mulţi oameni tăiaţi pe mâini…
Alexandru a oftat şi şi-a şters sudoarea frunţii. Amintirile, mult prea dureroase, îi răscoleau sufletul, asemenea unei furtuni nestăvilite.
– Oamenii, indiferent de vârstă, cei de sub pământ, cei degradaţi şi fără nici o speranţă se tăiau pe mâini, crezând că, aşa, prin durere fizică, îşi eliberează durerea sufletească – a continuat Alexandru, oftând din adâncul sufletului. Era o iluzie, care aducea şi mai multă durere şi mai multă lipsă de speranţă…
Sub ochii mei, de multe ori, s-au petrecut violuri. Tineri beţi şi drogaţi, abuzau fetele fără apărare, singure pe lume, ca noi toţi de altfel. Pe unele le-am apărat, pe altele însă nu am putut – eram imobilizat de alţii, care aveau aceleaşi intenţii cu primul violator şi, care, îşi aşteptau rândul. Sub ochii mei, din vieţi nefericite, s-au născut alte vieţi… Unele dintre tinerele violate, au adus pe lume copii. Şi ce să să facă, o tânără mamă care nu se putea apăra, nici măcar pe ea? Ce putea să facă, pentru copilul ei? Toate şi-au luat pruncii în braţe şi i-au abandonat, fie pe lângă tomberoane, fie în scările blocurilor, pe unde au putut, fiecare. Din abandon, s-a născut un alt abandon. După ce-şi abandonau copii, se întorceau în canal, într-o “casă” neagră şi nesigură. Le vedeam triste câteva zile, apoi îşi găseau refugiul în ţigări, băutură sau droguri.
De multe ori m-am rugat ca, pe acei copilaşi, să-i găsească nişte oameni, care să le poată oferi, ceea ce noi n-am avut: căldură, iubire, siguranţă…

Postat de Mihaela Ion in Întâlnirea cu mine - carte, 0 comentarii

Întâlnirea cu mine – 84

 

Începuseră să i se deruleze tot mai pregnant în minte, toate momentele petrecute alături de Alexandru; toate luptele pe care le-a dus alături de ea, toată încrederea pe care i-a oferit-o, chiar şi atunci când ea însăși, nu mai avea încredere în ea. I-au dat lacrimile…
Mergând spre fereastră, a privit spre cer şi a şoptit:
-Doamne, puţine lucruri Ti-am cerut, de când mă ştiu! Dar acum, Te rog, Te implor, nu îngădui să plece singurul bărbat care m-a acceptat, care m-a iubit şi care mi-a dat voie să fiu eu, aşa cum simţeam să fiu! Ştiu, am greşit! L-am supus la un test mult prea dureros pentru sufletul său! Iartă-mă şi ajută-mă!
Iartă-mă şi tu, Alexandru…

Postat de Mihaela Ion in Întâlnirea cu mine - carte, 0 comentarii

Întâlnirea cu mine – 62

 

…. …. … … …

– Povesteşte-mi Samira! – a îndemnat-o, după ce a tras aer adânc în piept, încercând să se echilibreze.

Femeia a început să-i mărturisească totul, până la sfârşit, printre suspine: 
– Deşi m-am spovedit, nu mă pot ierta. Şi îmi e imposibil să fac acest lucru, pentru că nu mai am cum să-i dau viaţa înapoi. Înainte de a muri, nici măcar nu a putut spune ceea ce avea pe suflet. A amuţit de durere, Alexandru, a rămas fără grai, realmente, iar suferinţa aceea i-am provocat-o eu, din răzbunare. Cum să mă pot ierta, după tot ce am făcut? 
– E necesar să te împaci cu tine însăţi, Samira… – a spus bărbatul, oftând. Neiertându-te, nu vei avea cum să mergi mai departe. 

… … … … …

Postat de Mihaela Ion in Întâlnirea cu mine - carte, 2 comentarii

Întâlnirea cu mine – 57

 

 Fragment din fragmentul postat pe grup

Ţi-aminteşti Alexandru…  seara aceea în care eram foarte beată şi te-am rugat să te culci cu mine, iar tu m-ai refuzat? Să ştii că pentru mine a fost o grea lovitură.

… … … … … 

-Iubire? De unde atâta iubire? Şi cine pe cine să mai iubească într-o lume sugrumată de egoism?… 

Postat de Mihaela Ion in Întâlnirea cu mine - carte, 1 comentariu