Citate

”Oricum ar fi viaţa – dar să trăieşti!”

”I se păru că în clipa aceea tăiase trecutul cu foarfeca, despărţind propria lui existenţă de toţi şi de toate.

Suferinţa şi durerea sunt întotdeauna obligatorii pentru o conştiinţă largă şi o inimă profundă. După mine, oamenii cu adevărat mari încearcă o mare tristeţe pe pământ…

Nu există pe lume ceva mai greu decât sinceritatea şi ceva mai uşor decât linguşirea. Dacă în sinceritate se strecoară numai a suta parte dintr-o notă falsă, se produce o disonanţă şi apoi e bucluc. Dacă în linguşire absolut toate notele sunt false, ea totuşi face plăcere şi este ascultată fără supărare. O plăcere grosolană, totuşi plăcere.

Nu contează unde te afli numai să trăieşti, să trăieşti, să trăieşti! Oricum ar fi viaţa – dar să trăieşti!

În sărăcie mai păstrăm încă nobleţea sentimentelor înnăscute. În mizerie însă, nu le mai păstrează nimeni niciodată!”

Crimă şi pedeapsă –  Dostoievski

Postat de Mihaela Ion in Citate, 0 comentarii

Nu mi-a plăcut niciodată

 să adun cioburile sparte şi să le lipesc la loc, spunându-mi că vasul e nou. Ceea ce s-a spart, s-a spart; şi prefer să-mi amintesc cu plăcere de vasul întreg, decât să-l am înaintea mea şi să-i văd crăpăturile, tot restul vieţii …

Te-ai gândit vreodată că şi cea mai puternică dragoste poate să se sfârşească?

Aveam dreptate când am spus că nu vreau să privesc înapoi. Te doare prea mult, ţi se sfâşie inima şi nu mai poţi după aceea decât să priveşti înapoi. Acesta e defectul lui Ashley. Nu poate privi înainte. Nu poate vedea prezentul, se teme de viitor aşa că se uită înapoi.

Ce senzaţie de singurătate… şi până acum nu se simţise niciodată singură, nici sufleteşte, nici trupeşte… la început, încerca să-şi înăbuşe gândurile, dar sinceritatea aspră care era la baza firii ei o împiedica…

Nu poate exista fericire decât în unirea dintre două fiinţe asemănătoare.

Ar fi vrut să se roage, dar nu-şi putea ridica ochii spre Cer. Ar fi vrut să plângă, dar lacrimile nu veneau. Îşi simţea pieptul plin de lacrimi fierbinţi care o ardeau, dar care nu voiau să curgă.

Poverile sunt pentru umeri destul de tari ca să le ducă.

Nimeni nu poate merge mai departe împovărat de amintiri dureroase!

Pe aripile vântului –  Margaret Mitchell

 

Postat de Mihaela Ion in Citate, 0 comentarii

Știți

momentul acela în care ai vrea să taci, iar situația te obligă să vorbești?

 

Postat de Mihaela Ion in Citate, 0 comentarii

Adevărul

 aşteaptă. Numai minciuna e grăbită. – Alexandru Vlahuță

Postat de Mihaela Ion in Citate, 0 comentarii