Avalanșă de iubire

Mergând prin Rai, am ajuns la Mănăstirea Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul – Brânceni – Județul Teleorman. 

Programul se încheiase deja, dar Raiul tot Rai rămăsese. La poarta mănăstirii am întâlnit doi îngerași, o fetiță și un băiețel, însoțiți de mama lor. Fetița, când m-a văzut, a venit grăbită, la mine, cu mânuțele întinse. Am luat-o în brațe și am întrebat-o cum o cheamă.

-Elena, mi-a răspuns mama ei. Nu poate vorbi. O tot duc la logoped, dar din păcate, până acum, poate să pronunțe doar: da.

Elena se agățase de mine și mă tot săruta când pe un obraz, când pe celălalt. La un moment dat a întins mânuța către aparatul de fotografiat:

-Mmmm, mmmm, ”a zis” mângâindu-mă pe față cu cealaltă mânuță.

-Vrei să-ți fac fotografii?

-Da, a rostit clar și a coborât din brațe.

A urmat o ședință foto la care, chiar, ne-am distrat. Apoi Elena a întins din nou mânuțele să o iau în brațe și-mi arăta că vrea să mergem în parc.

Am mers și în parcul de lângă biserică, unde a urmat o altă avalanșă de iubire. La momentul la care i-am spus că trebuie să plec, dar că ne vom mai vedea, m-a strâns tare cu mânuțele ei mici și mi-a arătat către mașină.

-Vrei să mergi cu mine la București? am întrebat-o uimită pt faptul că nu se mai dezlipea de mine.

-Da, a spus hotărâtă.

-Elena pleci fără mami?

-Da, a spus din nou.

-Ce s-a lipit de dumneavoastră. Nu-mi vine să cred, a zis femeia. O să plângă, rău, acum.

-Nu, nu o voi lăsa cu lacrimi pe obraz. Rămân cât va fi nevoie.

Și am rămas până am convins-o că ne vom mai vedea și că nu o pot lua la București pt că frățiorul ei are nevoie de ea.

Ne-am despărțit foarte greu, dar zâmbind.   

Te iubesc, Elena! Vă iubesc, îngerași!

Pt publicarea fotografiilor am acordul mamei copiilor.

Luni – 26 august:

Puterea harului rupe zăgazurile pământului

Minunea de la Mănăstirea Sfântul Trifon, Cernetu, Teleorman

Pași prin Rai…