Arhiereul – unealta demonului din umbră – fragment 2

Arhiereul s-a întors la birou unde îl aștepta  ”o ceată”, după cum îi plăcea să spună. Și-a activat zâmbetul nefiresc, și-a pus masca de sfânt și a început să împartă binecuvântări. Din rolul de Arhiereu își făcuse un sine fals, un idol, la care se închina chiar și el. Celălalt el, pe care îl afișa în fața oamenilor, arăta impecabil din toate punctele de vedere: era foarte îngrijit, parfumat, își aranja mereu barba și părul, chiar și în timpul Sfintei Liturghii, veșmintele și dulamele erau întotdeauna ca aduse de la cele mai vestite case de modă, până și tălpile pantofilor erau în permanență curate. Și fațada părții sufletești, pe care o arăta oamenilor, era foarte bine mascată: blând, bun, iubitor, iertător, înțelept, generos, sensibil, smerit, etc. Le ”avea” pe toate la vedere, dar de fapt nu avea nimic. Era un ambalaj poleit în interiorul căruia se ascundea cea mai cumplită mizerie.

Arhiereul – unealta demonului din umbră – fragment 1

Lasă un răspuns