Lună: septembrie 2020

O altă carte

Vă vorbeam despre o surpriză.

Iată! Pentru voi… o altă carte… „Să vezi iarăși” – În vremea pandemiei, de mână cu Hristos.

Vă asigur că această carte este, la rândul ei, o carte cu multe surprize.

Scrisă într-o situație specială (și nu doar din cauza pandemiei), relevă stări și fapte care pe de o parte vă vor pune pe gânduri, iar pe de altă parte veți avea posibilitatea să găsiți răspunsuri la multe întrebări.

O altă surpriză pe care o veți găsi în interiorul cărții este cuvântul scris de Preasfințitul Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, martor al multor frământări aruncate peste sufletul meu și nu numai.

După acel 3 decembrie 2018, pentru mine, drumurile la Alexandria deveniseră trepte ale speranței, iar reședința Preasfințitului – templu al Luminii.

Pe toate cele descrise în această carte Preasfințitul le-a cunoscut înainte de a fi așezate pe hârtie. Pot spune că această lucrare își are rădăcina acolo, în Alexandria, – tărâmul dintre vânturi.

Ca martor al timpului prin care trec alături de voi, m-am gândit să las ”o filă” în cartea unor vremuri, nu doar tulburătoare și tulburi, dar și unice în istoria omenirii. Vremuri de izolare la nivel mondial, vremuri de îngrijorare și neliniște, vremuri în care totul, dar absolut totul, a fost dat peste cap de un virus apărut de niciunde. Un buzdugan aruncat asupra lumii, o lecție dură din care omenirea trebuia să învețe ceva.

Aceste vremuri care au semănat teamă și moarte pe Pământ, aruncate parcă dintr-o altă lume, ne-au prins nepregătiți din toate punctele de vedere. Cei care au fost aproape de Dumnezeu și au înțeles că în toate există măcar îngăduința lui Dumnezeu și că din toate avem de învățat, s-au adaptat din mers, ceilalți au disperat, au clacat, iar unii chiar s-au sinucis.

Și pentru mine această situație a fost o piatră de încercare. A fost… deoarece nu doar că veneam după cea mai grea încercare a vieții mele, dar ea își mai arunca încă săgeți asupra sufletului meu.

                                                              *** *** *** 

„Cartea de față este parte din mărturisirile sincere ale autoarei cu care ne-am obișnuit și care conferă o anumită familiaritate. Spațiul ecleziastic este unul incluziv și nu exclusiv. Toți oamenii sunt chemați să fie parte a Bisericii Mântuitorului Hristos, iar apartenența la această Biserică nu este dictată de cineva sau de propriile alegeri de moment. Ea este urmare a lucrării Duhului Sfânt și a dorinței noastre consecvente de a face parte din această lucrare. De aceea, rândurile acestei cărți trebuie înțelese ca făcând parte din această frământare și dorință de așezare firească prin care credem că, mai devreme sau mai târziu, am trecut fiecare dintre noi. Nimeni nu trebuie judecat pentru ceea ce nu a reușit să împlinească din poruncile lui Dumnezeu. Poate fi întrebat însă, dacă are o lămurire a propriei existențe și o împlinire sufletească, nesocotindu-le. S-ar putea ca răspunsul să fie unul negativ.

Binecuvântăm apariția acestei cărți și nădăjduim ca ea să fie încă un prilej binecuvântat de a-L căuta pe Dumnezeu și, găsindu-L, să se ,,bucure inima” noastră și ,,bucuria noastră nimeni nu o va lua de la noi” (Ioan 16, 22).

† G A L A C T I O N Episcopul Alexandriei și Teleormanului

Alexandria

Slăvitul Praznic al Nașterii Maicii Domnului, 2020. ”

Fragment din „Purtarea de grijă a lui Dumnezeu în mijlocul suferinței” – „Să vezi iarăși” – În vremea pandemiei, de mână cu Hristos.

Deși lucrăm încă, vă pot prezenta o variantă de concept grafic.

 

Postat de Mihaela Ion in Carti, 3 comentarii

Sunteți pregătiți?!

Prieteni și neprieteni, v-am spus că pregătesc o surpriză. Printre stările adunate, trecând peste cuvinte greu de îndurat (mulți dintre voi știți despre ce e vorba), printre zile fericite și uneori printre zile și prin zile bulversate de alții, mi-am făcut timp și pentru ce urmează să vă anunț.

Sigur, sigur nu vă așteptați la o astfel de „figură”.

A fost o perioadă grea, perioadă în care, nevoită fiind să răspund atacurilor nedrepte din partea celui pe care l-am crezut duhovnicul meu, unii s-au îndepărtat de mine, fie pe motiv că nu voiau să afle adevărul, fie pentru că nu voiau să accepte adevărul…

Un apropiat îmi spunea că situația asta m-a făcut să-mi pierd mulți prieteni… Eu spun că nu am pierdut pe nimeni. Am câștigat. Cei care s-au îndepărtat de mine… nu mi-au fost niciodată prieteni. Și spun că am câștigat, pentru că abia acum am văzut cine mi-e prieten cu adevărat.

Prezența scăzută de pe Facebook nu mă derutează deloc, pentru că văd ce se întâmplă pe blog. Acolo este realitatea care mă motivează să merg mai departe trecând peste toate obstacolele aruncate în cale.

Zilele viitoare sau poate… cine știe… chiar mâine veți afla despre ce surpriză e vorba.

Rămâneți pe recepție, dar… pregătiți-vă totuși!

Sigur vă voi surprinde.

 

Postat de Mihaela Ion in Ganduri, 1 comentariu