Lună: octombrie 2019

Colectiv – 4 ani de la tragedie…

64 de tineri ”îngropați” în flăcări – niciun vinovat…

Până și cerul plânge… în amintirea lor… 

Postat de Mihaela Ion in Ganduri, 0 comentarii

Mă retrag

Știți momentul acela în care vezi sau auzi ceva, primești ceva, rămâi perplex și nu știi ce să pui: virgulă, punct, să te întrebi sau să te miri? Și până te hotărăști le pui pe toate: , . ? ! :))) 

Mă retrag o săptămână, cred, dar vă las aici câteva articole pt când… vă e dor … :)))

Unde?

”Veșnicia s-a născut la sat” – 2

Departe de lume…

 

Postat de Mihaela Ion in Ganduri, 1 comentariu

”Veșnicia s-a născut la sat” – 2

Grădinița, foarte veche și ea, nefuncțională astăzi, păstrează încă amintirea jocurilor copilăriei Preasfințitului Galaction

Școala cu fântâna ei țărănească, își deapănă amintirile peste zidurile scorojite.

Pe băncile acestei școli, copilul Gheorghe Stângă, și-a descoperit pasiunea pt lectură și nu numai.

 

 

 

 

Biserica la apus de soare

Cimitirul – locul unde toate ale lumii se opresc. Aici nu mai e loc nici pentru invidie, nici pt mărire, nici pt răutate… Aici rămâne doar nostalgia… rămâne iubirea… care e superioară morții…

Am ajuns la mormântul părinților Preasfințitului Galaction și cu recunoștință mi-am plecat capul. Nicolae și Elena, părinții care au dat Bisericii Ortodoxe pe Apostolul Alexandriei și Teleormanului. De sub pământul încărcat de flori, izvorau tăcute – amintirile. Nimic nu mai tulbura liniștea celor mutați acolo ”unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit”. 

 Le-am adus un prinos de lumină și am ”ascultat” șoaptele tăcerii. Din pământul acela nu mai răzbătea nimic, dar în cer… cântau îngerii… peste toată durerea apusă. 

Seara se lăsa deasupra crucilor încremenite…  Noapte pe Pământ… Lumina cea neînserată… în cer…

Ceea ce v-am prezentat este doar o picătură dintr-un ocean. Niciodată nu am avut atâtea trăiri, într-un timp atât de scurt. Despre locurile acelea, despre oamenii de acolo, despre gândurile lor și iubirea lor față de PS Galaction, voi vorbi altădată. Cine știe… poate chiar într-o carte. 

Mormântul părinților PS Galaction

 

Mormântul unuia dintre frații săi

Mormintele…

Cimitirul seara…

Apus de soare într-o zi de 17 octombrie…

”Veșnicia s-a născut la sat”

Postat de Mihaela Ion in Alexandria, 0 comentarii

”Veșnicia s-a născut la sat”

spunea Lucian Blaga în poezia „Sufletul satului”. Și eu cred la fel. 

O zi cât un an… petrecută pe meleagurile copilăriei Preasfințitului Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului.

Sat Constantin Brâncoveanu, comuna Dragalina, județul Călărași

La intrarea în sat: troița și fântâna.

 

Strada…

Cerul… câmpul… 

Un monument al Eroilor satului.

Pe ulițele autenticului sat, m-am simțit ca în poveștile lui Ion Creangă. 

 

 

 

 

Biserica și strada ei.

La această bisericuță, decupată parcă din povești și ea, copilul Gheorghe Stângă, L-a descoperit pe Dumnezeu căruia avea să-i închine viața sa, inima sa, totul.

 

 

 

 

 

 

Atât de aproape, atât de dulce amintire…

Strada pe care se află casa copilăriei bunului Părinte Episcop Galaction

Nucul de la poartă…

Casa modestă în care se aud amintirile din copilărie ale unui om atât de special.

Vă mulțumesc din suflet, Preasfințite Părinte, pt o altă zi de poveste!!!

 

Mai târziu: grădinița unde mergea copilul acela timid care avea să devină Episcopul Alexandriei și Teleormanului, școala unde a învățat, cimitirul unde se află mormintele părinților PS Galaction, dar și mormântul unuia dintre frați.

O zi cât un an…

Volumul 2 – Mai mult decât o carte – Adevărul – 14

 

 

Postat de Mihaela Ion in Alexandria, 0 comentarii