Lună: iunie 2018

Locul de șederii Fericitei Anastasia între anii 1907-1960

Întorcându-se de la biserică, Anastasia și-a văzut logodnicul mort, s-a așezat în genunchi lângă el și din clipa aceea și-a  început nevoința sa specială. Trecând printr-un șoc sufletesc destul de puternic, peste câteva luni a început să se comporte ca o nebună în Hristos. Voia prin nevoința personală să răscumpere păcatul sinuciderii  persoanei pe care a iubit-o cel mai mult pe lume.

Fericita Anastasia a stat rugându-se ghemuit în decursul câtorva decenii (din 1907 până în 1970), fără să se miște deloc, în ciuda oricăror intemperii ale vremii. După un timp de nevoință și de rugăciune, a primit multe daruri de la Dumnezeu. Oamenii care veneau să-i ceară ajutorul au supranumit-o „Anastasia cea șezândă”.

Fragment tradus din limba rusa

Va urma