Lună: octombrie 2017

Şi Toamna s-a îndrăgostit de tine

Picură-n ploi frunze de busuioc,
Peste pământ s-au aşezat rubine,
Inima ei cuprinsă e de foc
Şi Toamna s-a îndrăgostit de tine…

 

Seara-n fereastră îţi cântă poveşti,
Îţi pune-n cale sufletu-i de frunze,
Să-ţi poarte paşii – să îmi mai citeşti 
Iubirea din priviri şi de pe buze.

 

Dacă mai plouă, uneori, prin noi, 
Şopteşte Toamna – ştie, ne conţine,
Ne creşte un trifoi cu patru foi,
Până şi ea s-a-ndrăgostit de tine.

 

Dar mi te dă din aripi de safir,
Să-mi aparţii – căci ştie ce-i iubirea
Cu frunze ruginii, un suvenir
Ne lasă-ncet ca semn – nemărginirea.

M.I.

Postat de Mihaela Ion in Poezie, 0 comentarii

Sufletul cumnatei mele a vrut să se întoarcă în trup

Ceea ce voi povesti acum pt mulți o să pară SF, unii vor spune poate că sunt puțin dusă, dar… dar fiecare la rândul lui va trece prin ceasul cumplit al morții.

Pe 22 septembrie, pe la amiază, văzând că starea cumnatei mele se înrăutățea de la o secundă la alta, am început să mă rog pt ea tot mai mult și tot mai insistent. La un moment dat am simțit o apăsare cumplită mai jos de inimă. Starea era atât de pregnantă încât simțeam că nu mă mai țin picioarele. Seara văzând că nu-mi dispare starea respectivă și nici măcar nu înțelegeam de ce se întâmpla așa, l-am sunat pe un călugăr care chiar duce o viață de sfânt.

I-am spus ce se întâmplă și l-am rugat să mă ajute puțin cu rugăciunea pt Georgiana.

-Ceea ce simți este o parte din zbaterea sufletului ei. O să mă rog din toată inima pt ea…

Și s-a rugat. Pe la 22.30 am simțit că starea aceea apăsătoare a dispărut. Am sunat-o pe sora mea și i-am spus că eu cred că Georgiana va pleca în noaptea respectivă. În timp ce vorbeam cu sora mea, m-a sunat călugărul respectiv. Am închis și i-am răspuns:

-Georgiana va pleca în noaptea asta. Spune-i fratelui tău să-i pună o cruciuliță la gât.

-Părinte exact asta îi spuneam eu soră-mii. Mi-a dispărut starea aceea apăsătoare.

Și da, noaptea la 3.45 a plecat. A doua zi călugărul respectiv mi-a spus că a văzut când sufletul i-a părăsit trupul. L-a văzut în văzduh ocrotit de un înger.

Demonii când au văzut îngerul au început să o acuze pe cumnata mea de diverse, strigându-i că o va duce în iad. De frica iadului a vrut să se întoarcă în trup. Îngerul i-a zis:

-Ai pătimit destul și tot acolo vrei să te duci? Vino cu mine și te voi duce într-un loc neasemuit de frumos.

Demonii tot strigau. Sufletul cumnatei mele era din ce în ce mai speriat. Dumnezeu în marea Sa milostivire, pt ca sufletul ei să fie în siguranță, i-a mai trimis încă un înger. Protejată de doi îngeri a prins curaj și a strigat:

-Eu sunt cu Hristos! după care s-a înălțat la cer.

Postat de Mihaela Ion in Vedeniile unui calugar imbunatatit, 5 comentarii