Lună: mai 2017

Ceai din coji de mere, cu scorţişoarã

Ingrediente: Coaja de la un mãr mai mare (uscatã sau nu), un vârf de linguriţã de scorţişoarã,  miere , ½ litru apã.

Mod de preparare: Se pune apa într-un vas, împreunã cu coaja de mãr. Se fierbe zece minute la foc iute, apoi se adaugã scorţişoara. Se mai lasã sã dea în clocot de câteva ori, apoi se infuzeazã 5 minute. Se adauga miere dupa gust

Postat de Mihaela Ion in Retete diverse, 0 comentarii

Renascut din iubire – 96

Ce frumos ninge! Hai să ne plimbăm puţin! a zis Valentin.

Nicolas a rămas pe loc.

-Hai şi tu Nicolas, l-a invitat bărbatul pe un ton blând, dar prefăcut evident.

În curtea sa imensă Valentin avea plantaţi şi câţiva brazi. Ningea cu fulgi mari şi sclipitori asemenea unui dans de fluturi albi. O mână nevăzută parcă împodobise anume brazii din curtea bărbatului, pentru a întregi atmosfera de basm. S-au oprit puţin pentru a admira acel peisaj paradiziac.

-Vali de multe ori m-am întrebat cum arată Raiul. Şi uite ce frumos ninge? Parcă un colţ de Rai s-a mutat aici pe pământ! Oare cum poate fi în Paradisul Luminii, dacă aici, uneori poate fi atât de frumos? l-a întrebat fata privind în jur.

-Să ştii că de multe ori mi-am pus şi eu aceeaşi întrebare, a spus făcându-i semn lui Nicolas să îşi intre în rol.

-Hm! a încercat Nicolas să zâmbească ironic. Aţi început deja să mă plictisiţi.

Ella a făcut ochii maaari de uimire.

-Cu noi vorbeşti Nicolas?

-Păi cu cine? Mai vezi pe cineva pe aici?

-Te deranjează comentariile noastre?

-Cam da.

-Nicolas nu-mi vine să cred, a spus tot mai uimită.

Nu înţelegea ce s-a întâmplat. Că ar fi zis ceva de ea, nu ar fi surprins-o atât de tare, dar că îl înfrunta pe Valentin i s-a părut de-a dreptul incredibil. Nu înţelegea cum din tânărul acela supus s-a transformat dintr-o dată într-unul îndrăzneţ. Şi mai stranie i s-a părut atitudinea lui Valentin care a tăcut.

-Nicolas dacă te încurcăm poţi să pleci, i-a zis calm Valentin.

-Aaa, nu, nu plec, mai stau să vă aud cum aberaţi cu paradis cu de-astea.

Fata a rămas înmărmurită.

-Păi hai să aberăm în continuare, zic, a spus bărbatul zâmbind.

-Aberaţi vă rog, a continuat Nicolas, deşi simţea că se sufocă.

-Uite Ella parcă fulgii aştia de nea sunt făcuţi anume pentru tine. Parcă sunt nişte bijuterii cernute din cer pe care le meriţi din plin.

-Bijuterii cernute, plin… îl îngâna Nicolas.

Bărbatul râdea înfundat. Ella rămăsese fără cuvinte.

-Hai că mă simt lângă un poet, a continuat tânărul.

Valentin nu s-a mai putut abţine şi a început să râdă.

-Ella eu cred că ăsta a băut ceva. Uite aşa îmi face mereu, dar eu ţin la el.

-Vă las să visaţi… nu de alta dar mi-e că se ia şi mă apuc să scriu poezii, a zis Nicolas scârbit de caracterul infect al unchiului său. Mă duc să văd ce noutăţi mai sunt pe internet, a spus a întors spatele şi a plecat spre casă.

-Bine, mergi! Venim şi noi dacă ne va fi frig.

-Eu zic să mai visaţi totuşi, hai pa. Zicând acestea a plecat grăbit.

Ella şi Valentin s-au privit reciproc şi au zâmbit.

-Acesta e Nicolas, nu se poate schimba, dar aşa cum este mi-e drag.

Fata l-a privit din ce în ce mai uimită. Era total bulversată. Nicolas care nu scotea un cuvânt în faţa unchiului său, îl ironiza.. Valentin care nu o dată îl vorbise de rău pe Nicolas, spunea că îi e drag.

Foto – internet

Va urma

Postat de Mihaela Ion in Carte in lucru, 3 comentarii

Troiţa cu Mântuitorul pângărită

Am avut un vis cutremurător.

Pe scurt pt că nu-mi permite timpul. L-am visat pe Părintele Nicodim Bujor, mort fiind s-a ridicat să-l alunge pe diavol care pângărise troiţa cu Răstignirea Mântuitorului. Era pustiu şi totul gri. La un moment dat s-au adunat foarte mulţi oameni în faţa troiţei pângărite şi se întrebau cine a făcut asta.

Eu le spuneam că diavolul şi că Părintele s-a ridicat să-l alunge. Atunci am auzit vocea Părintelui care spunea: Să nu mi se umble la mormânt până la a Doua Venire!

Foto din arhiva personala 

Postat de Mihaela Ion in Vise stranii, 1 comentariu

Renascut din iubire – 95

În timp ce mâncau a început să ningă.

-Iată Ella primii fulgi! Ţi-am zis că o să ningă.

-Daaa, mă bucur. Ce fulgi mari!!! Dacă ninge aşa ne vedem diseară să ne plimbăm puţin?

-Sigur, cu mare plăcere. Te aştept la mine. Am curtea destul de mare, şi dacă nu ne ajunge mergem în parc, a zis zâmbind.

După ce au mâncat s-au despărţit pentru a se revedea pe seară. Valentin cum a ajuns acasă l-a chemat pe Nicolas.

-Da unchiule, a zis tânărul intrând grăbit pe uşă.

-Bă diseară vine Ella pe-aici.

-V-aţi împăcat? Mă bucur.

-Mă, dar prost mai eşti, ai mai şi început facultatea, dacă vine înseamnă că ne-am împăcat şi nu trebuie să-ţi dau ţie raportul.

-Scuză-mă unchiule!

-Te scuz pentru că sunt om bun.

-Mulţumesc.

-Fii atent. O să o aşteptăm amândoi în curte. Ne plimbăm puţin toţi trei, timp în care tu eşti obraznic şi cu mine şi cu ea.

-Iar?

-Tu ce faci? Pui întrebări? Ai uitat că eşti un executant.

-Bine, fac ce spui, a zis Nicolas cu privirea în pământ.

„Cu tine meriţi să fiu obraznic… ah ce ţi-aş zice dacă m-aş afla în postura de a avea unde să plec, dar cu ea? Cu biata Ella care suferă pe nedrept, de ce? De ce din nou?” gândea oftând.

-Deci… în timp ce ne plimbăm, o contrazici, mă contrazici şi pe mine, ne dai replici din care să reiasă cu tu eşti deştept şi noi proşti, după care găseşti un motiv şi te retragi. Eu o să-ţi vorbesc foarte frumos, iar tu o să continui să fii obraznic. Ai înţeles?

-Am înţeles unchiule. Pot să mă retrag.

-Sigur, nu-mi face plăcere să te văd. Mişcă. Te sun eu când trebuie să cobori.

Nicolas a plecat foarte întristat. Se simţea condamnat, se simţea sclav, se simţea robot, se simţea obiect… A şters în grabă o lacrimă care se furişase pe obrazul lui, a intrat în cameră şi s-a aşezat ghemuit pe pat. Stări de revoltă şi de furie au pus stăpânire pe sufletul lui. Ar fi spart tot, ar fi strigat, ar fi fugit… dar… a oftat din adâncul sufletului şi a privit fotografia bunicului.

-Bunicule pentru tine trebuie să rezist… doar tu ai avut încredere în mine…  trebuie să termin facultatea şi apoi oi mai vedea. Ajută-mă bunicule de acolo de unde eşti că singur mai sunt!

A venit şi seara şi Ella l-a sunat pe Valentin să-i spună că în maxim 10 minute ajunge la el. Bărbatul l-a sunat pe Nicolas şi au aşteptat-o în curte. Intrând a rămas surprinsă să îi vadă împreună, dar s-a şi bucurat.

-Mulţumesc Nicolas, a spus după ce i-a salutat. Faptul că acum sunt lângă Vali ţi se datorează şi ţie.

-N-ai pentru ce, i-a răspuns rece, pentru că avea un scenariu de urmat. „Îmi mulţumeşti? Vai de tine ce te aşteaptă…” şi-a zis în gând.

Foto – internet

Va urma

Postat de Mihaela Ion in Carte in lucru, 2 comentarii