Lună: februarie 2017

În poarta fericirii

Îngenuncheată-n poarta fericirii,

Cu mâinile în rugăciune – sfânt

Pe neputinţa ce e dată firii,

Se aşeza întâiul Tău cuvânt.

 

Se revărsase liniştea-n cascade,

Iar aşteptarea îmi ningea fiori,

Lumina împletea prin cer – arcade

Izvoare, fluturi, curcubeu şi flori.

 

Cum ai venit nu ştiu, dar mi se pare,

Că-n mâini tu porţi făclie ca de vis,

Înveşmântat într-o sfântă candoare,

Doar prin cuvânt ce poartă ai deschis.

 

Te-am aşteptat şi-am aşteptat o clipă,

O bucurie dintru început,

Pe tine ca să-mi fii cealaltă aripă

Putere vie-ntâiul Tău cuvânt.

 

Îngenuncheată-n poarta fericirii,

Cu mâinile în rugăciune – sfânt

Ai coborât miresmele iubirii,

Ceruri din Rai, la mine pe pământ.

 

M.I.

 

Foto – Sursa: Internet

Postat de Mihaela Ion in Poezie, 0 comentarii