Lună: februarie 2017

Renascut din iubire – 14

Secrete nebănuite

Valentin a mai stat puţin în faţa porţii Ellei, apoi a pornit maşina în trombă. Era pentru prima dată după mulţi ani când o femeie ruşise să tulbure sufletul închistat. Valentin a parcat maşina şi a plecat neliniştit pe străzi. O iubea şi parcă nu, o dorea şi parcă nu… Ella era pentru el o piatră de încercare. Se simţea ca într-un labirint în care intrase şi nu mai stia să iasă. Un dor sau poate o necesitate îl făcuse să o sune pe fată.

-Ella mulţumesc încă o dată pentru seara asta.

-Eu mulţumesc Vali, dar ce-i cu tine? Pari a fi pe stradă.

-Nu par chiar sunt Ella. Am ieşit să mă plimb puţin. Să mă plimb şi să mă gândesc… la tine.

-Eiii…

-Da Ella chiar mă gândesc… E ceva ce mă atrage mult la tine. Eşti misterioasă, eşti delicată, feminină…

-Mulţumesc. Mă bucur să aud asta.

-În fine, e târziu. Te las să te odihneşti.

-Tu nu mergi acasă?

-Voi merge şi eu. Noapte bună Ella. Pe mâine.

-Noapte bună Vali…

Au închis. Fata a pus telefonul pe noptieră şi s-a aşezat pe pat. Gânduri, tot felul de gânduri îi alergau prin minte. Şi-a amintit de bărbaţii din viaţa ei, relativi puţini şi relativ la fel. Şi-a amintit de faptul că niciunul nu reuşise să-i înţeleagă sufletul şi că toţi o vedeau ca pe o papuşă frumos ambalată bună de defilat prin timpuri şi prin locuri. Şi-a amintit că îşi promisese că partenerii ei vor fi doar cei de pe scena, iar în viaţa reală va ridica un zid între ea şi lume. Şi a apărut el, Valentin care îi dăduse planurile peste cap. El o câştigase prin comportamentul lui, prin atitudinea lui, prin cuvintele lui şi chiar prin stările lui. Nu-l iubea încă, dar ar fi vrut să-l poată iubi. A adormit cu gândul la el…

Valentin a ajuns şi el acasă.

Şi-a luat un pahar de fresh de portocale cu kiwi şi s-a retras în dormitor.

“Ella tu ai putea să schimbi sensul vieţii mele. Tu ai putea să mă faci să-mi doresc să devin omul de care am fugit tot timpul. Tu ai putea să mă reînveţi să iubesc şi să-mi recâştig încrederea în iubire”. A băut din sucul proaspăt şi a tresărit. “Şi dacă nu poţi?” o întrebare tăioasă i-a străfulgerat gândul. A băut tot sucul din pahar ca după o sete cumplită şi a mers la birou, unde menajera nu strânsese încă. Şi-a mai pus un pahar. Când s-a întors şi s-a uitat la telefon a văzut că avea un apel ratat. Repede a verificat în speranţa că a sunat Ella. Nu ea sunase. Şoferul era cel care îl apelase. Când a vrut să-l sune înapoi, şoferul a sunat din nou.

-Pe unde umbli de nu răspunzi?

-N-am fost lângă telefon, a zis Valentin aproape supus.

-Vreau să vin pe la tine.

-Dănuţ. Te rog. Sunt obosit. Lăsăm pe mâine că oricum vii să mă iei.

-Păi ziceam să rămân la tine.

-E târziu deja. Ne vedem mâine.

-Bineeee, a zis furios tânărul şi a închis.

Va urma

Foto – internet

Postat de Mihaela Ion in Carte in lucru, 0 comentarii

Renascut din iubire – 13

Au vorbit, au stabilit lista artiştilor care urmau a fi invitaţi pentru turneul preconizat şi totul în funcţie de preferinţele fetei. Ella se uita uluită şi nu-i venea să creadă.

-Foarte bună prăjitura domnule director. Aveţi gusturi fine.

-Pentru o fată ca tine trebuia să am gusturi fine, a zis zâmbind.

“Nu ştiu dacă am întâlnit vreodată un bărbat atât de atent, atât de galant”, gândea emotionata.

-Domnule director, cred că v-am reţinut destul. Aş vrea să mă retrag.

Valentin s-a întristat.

-Am spus ceva care nu trebuia? a întrebat fata îngrijorată.

-Nu Ella. Numai că… parcă m-am trezit ca dintr-un vis. Te-aş ruga să mai rămâi puţin. Tu ai văzut ce probleme sunt la teatru, mă simt obosit, prea obosit uneori şi am nevoie de o companie care să mă odihnească şi tu ai reuşit să faci asta.

Tânăra a făcut ochii mari de uimire. Nu-i venea să credă că un om aspru şi intangibil cum părea Valentin începuse să-i facă destăinuiri.

-Sigur că mai rămân dacă doreşti, a zis fata luată de val. Ăăă… dacă doriţi, mă scuzaţi.

-Poţi să-mi vorbeşti la per tu Ella, mi-e şi mai bine aşa.

-Vai cum?

-Te org!

-Bine o să încerc.

Valentin a ridicat din umeri, a lăsat capul pe spate şi a oftat.

-Vă pot…

-Te pot, a corectat-o Valentin.

-Nu mi-a ieşit din prima, a zis Ella zâmbind. Te pot ajuta cu ceva?

-Mă cam doare spatele vrei să-mi faci puţin masaj?

-Sigur, a spus fata şi s-a ridicat.

Timidă a început să îl maseze pe umeri. Valentin din când în când ofta. La un moment dat a ridicat umărul şi i-a prins mâna fetei între umăr şi obraz.

-Ella m-ai găsit într-un moment de slăbiciune. Da şi oameni ca mine au momente de slăbiciune, a zis, i-a întors mâna şi i-a sărutat palma.

Fata a rămas fără cuvinte.

-Eşti un om deosebit Ella, prezenţa ta mă linişteşte, pe mine un veşnic neliniştit.

-Domnule…

-Valentin, a întrerupt-o din nou.

-Bine… Valentin nu ştiu ce să spun… M-ai luat prin surprindere.

-Poate ai prieten şi simţi că-l trădezi.

-Nu, n-am, dar nu mă aşteptam la asta.

-Draga mea dacă e prea mult pentru tine…

-Nu, nu e… a zis intunid că dacă îl va respinge cu altă ocazie poate nu ar mai fi fost dispus să vorbească.

Valentin însă începuse să se retragă în el.

-Cred că ai dreptate. E de ajuns în seara asta. Te conduc, dar cu promisiunea că ne vedem şi mâine seară la mine.

-Sigur. Ne vedem şi la teatru şi apoi la tine.

Au plecat împreună. Valentin a fost tacut tot drumul. Din când în când îi mai mulţumea pentru companie. La desparţire Valentin a vrut să-i sărute mâna. Ella i-a zâmbit, dar nu l-a lăsat.

-Pe mâine Vali. Pot să-ţi spun Vali?

-Da Ella. Mă alinţi. Noapte bună… Ella.

Tânăra a intrat de-a dreptul bulversată în casă. Nu ştia ce să creadă. Nu ştia ce să facă. Şi totuşi în inima ei se născuse un sentiment, dacă nu de iubire, de milă sigur.

Va urma

 

Postat de Mihaela Ion in Carte in lucru, 0 comentarii

Grigorii Juravlev – pictorul fără mâini şi fără picioare

Grigorii Juravlev – pictorul fără mâini şi fără picioare

Astăzi vreau să vă vorbesc despre un prieten din cer. Un prieten de-a cărui existenţă nu ştiam. Cum am aflat de el? Iată cum: În noaptea de 27 spre 28 februarie 2012, am avut un vis straniu. Prima parte a visului a fost confuză: mi-a spus cineva, mi-a arătat sau mi s-a arătat, nu mai ştiu sigur împrejurarea, în schimb a doua parte a fost foarte clară, ca informaţie, să spun aşa şi anume: „Sfântul rus fără mâini”. M-am trezit şi pentru că mi s-a părut o ciudăţenie, de care nu auzisem până atunci, crezând că voi uita până dimineaţă, am notat pe telefon la rubrica ciorne.
M-am mai trezit de câteva ori până dimineaţă având acelaşi gând: „Sfântul rus fără mâini”. De dimineaţă, acelaşi gând: „Sfântul rus fără mâini”. Până la prânz am urmat programul pe care-l aveam, dar în gând simţeam deja ca o presiune: „Sfântul rus fără mâini”. Şi pentru că gândul nu-mi dădea deloc pace, am deschis calculatorul şi am căutat pe internet, exact aşa cum visasem: „Sfântul rus fără mâini”. Spre surprinderea mea am găsit câteva articole despre „Iconarul schilod din Samara”. Din articolele respective am aflat că se numea Grigorii Juravlev (Grigorie Juravlev), că a trăit acum 150 de ani, şi că în anul 2011, a fost propus pentru canonizare. Deci un posibil Sfânt rus fără mâini există.
Despre visul respectiv am vorbit cu puţini dintre apropiaţii mei, printre care şi cu un preot-călugăr care are foarte mare evlavie la Sfinţii ruşi. El s-a arătat foarte interesat de visul respectiv şi m-a întrebat şi data la care am visat. După câteva minute, a revenit cu un telefon şi mi-a spus:
-Tu l-ai visat pe Sfântul rus fără mâini, chiar în ziua în care ar trebui să fie trecut în calendar.
-De unde ştii? l-am întrebat uimită, pentru că în articolele pe care le citisem nu scria nici data naşterii, nici data morţii.
-M-am uitat pe nişte site-uri ruseşti şi am găsit mai multe informaţii. A murit pe data de 15 februarie 1916, pe stil vechi, adică pe 28 februarie, stil nou.
După precizarea respectivă am rămas şi mai uimită. Mi-a trimis link-urile cu datele suplimentare şi chiar am rămas fără cuvinte. Eu din România, am fost înştiinţată în vis că există un Sfânt RUS, fără mâini.
Astăzi, se împlinesc 101 de ani de când , Grigorii Juravlev a plecat din aceasta lume!
Pentru cei care vor sa afle mai multe amanunte despre prietenul meu din cer, atasez link-urile

http://www.crestinortodox.ro/…/grigorie-juravlev-iconarul-f…
http://www.formula-as.ro/…/iconarul-cel-schilod-din-samara-…

Postat de Mihaela Ion in Vise stranii, 2 comentarii