Am spus în nenumărate rânduri că ofer spațiu pe blogul meu celor care au ceva important de spus și, mai ales, victimelor celei mai odioase instituții – B.O.R. Și spun odioasă, deoarece chiar în interiorul ei sunt niște jocuri de culise atât de mizerabile, încât puținii ierarhi, călugări și preoți buni sunt marginalizați și amenințați, punându-se atâta presiune psihologică asupra lor, încât foarte mulți ajung să cedeze, – într-un fel sau altul -, unii ajungând la sinucidere.

După sărbători intenționez să aduc în atenția voastră poveștile de viață ale multor victime ale acestui sistem, care devine tot mai periculos și se întinde ca o plagă peste sufletele naivilor, distrugându-i (pe mulți) pentru totdeauna.

                                         ***

Printre multe e-mailuri pe care le-am primit, se află și un e-mail de la teologul Vasile Militaru, teolog care s-a autosuspendat din B.O.R.

Recunosc faptul că sunt pusă într-o postură ingrată, deoarece în e-mailul său se află și un link ce cuprinde o scrisoare adresată Mitropolitului Teofan, mitropolit pe care îl cunosc de 23 de ani și care îmi e foarte drag… ca om.

Deși relația mea cu Biserica, – în urma loviturilor date de fostul meu duhovnic -, este inexistentă[1], nu mă pot dezice de unii preoți și ierarhi care, lăsând la o parte statutul, sunt valoroși ca oameni, dar asta nu înseamnă că voi fi părtinitoare. Dacă vreunul dintre ei a făcut o nedreptate cuiva, NU-L VOI APLAUDA, NU-L VOI ACOPERI.

Înainte de a vă lăsa în compania e-mailului primit de la teologul Vasile Militaru, pentru cei care m-ați întrebat unde puteți găsi cărțile scrise de Părintele Giorgică Vatră – o altă victimă a nemilosului sistem B.O.R. (linkurile mai jos) -, deși am mai spus, mai spun încă o dată. Părintele poate fi contactat scriindu-i pe chat, pe contul de Facebook: Giorgica Vatra 

[1] Voi vorbi despre asta într-un articol viitor.

                                                  ***

E-mailul primit de la teologul Vasile Militaru:

Sunt Vasilică Militaru și din anul 2003, timp de 17 ani, am locuit în Petru Vodă în preajma celor două mănăstiri. Am făcut ascultare de părintele Iustin Pârvu și m-am mutat acolo împreună cu soția, pe o proprietate achiziționată de mine. Trezirea mea s-a produs din primii ani ai șederii când am văzut discordanțele între imaginea exterioară a monahismului și realitatea internă a fenomenului. Primele șocuri le-am avut când am aflat cum vorbeau călugării despre preocupările sexuale ale mitropolitului lor de la acea vreme. I-am întrebat dacă au probe pentru ceea ce afirmă, pentru că eu nu puteam concepe să aud asemenea monstruozități. Apoi au început să curgă informațiile de la preoți de mir și alte fețe bisericești. M-am înspăimântat în ce lume am ajuns. O lume de monștri asezonată pe ici pe colo cu suflete remarcabile, dar rare ca florile de primăvară timpurie. Duhovnicul meu de la acea vreme mi-a spus: „Vasile, văd că ai scăpat de mafia politică. Să vedem cum te descurci de acum cu mafia bisericească.”. Peste ani pot afirma că mafia bisericească a biruit. 

Scenariul pe care l-ați prezentat în privința modului în care, pas cu pas, ați ajuns captivă duhovnicului este folosit de multe fețe bisericești. Ajuns în capcana lor, după ce ți-ai pus sufletul pe tavă, devii doar o slugă a intereselor lor meschine. Puțini, foarte puțini duhovnici se ridică la nivelul spiritual al omului detașat de cele materiale. Majoritatea își folosește puterea de control a sufletului și minții fiului duhovnicesc. Aceasta este marea crimă care trebuie demascată: Uciderea sufletului de către astfel de criminali spirituali. 

Vă felicit pentru demersul d-voastră și vă dau dreptate să continuați dezvăluirile unui sistem bisericesc profund deplasat de la menirea sa creștină. Ca victimă. aveți dreptul moral dar și legal să vă eliberați sufletul de traumele suferite în anii de robie.