A purtat iadul în el?

Azi-noapte, deși am dormit foarte puțin, am avut un vis cutremurător.

Eram într-un oraș care, nu știu din ce motiv, era izolat. Fiind așezat în mijlocul unui câmp, atmosfera nu era deloc prietenoasă. Nu știu cum și de ce ajunsesem acolo. În timp ce colindam printre blocuri, a venit un bărbat necunoscut la mine și m-a întrebat dacă doresc să-l văd pe fostul meu duhovnic.

-Nu, i-am răspuns hotărâtă. N-am știut că este aici, dar acum, pt că știu, voi pleca imediat, am spus crezând că e pe acolo pt vreun serviciu religios.

-Stai! mi-a zis preocupat. Știu, înțeleg, dar… mergi să-l vezi! E grav bolnav! Nu mai are mult de trăit!

-Nu. Nu vreau să-l văd, am zis hotărâtă. Vă rog să nu mai insistați!

Bărbatul m-a privit într-un fel anume și mi-a făcut semn să-l urmez. Deși am ezitat, l-am urmat totuși.

Am urcat într-un bloc. Nu mai știu exact la ce etaj. M-a lăsat în fața unei uși, făcându-mi semn să o deschid, timp în care el s-a retras câțiva pași.

Într-o cămăruță sinistră, fără ferestre, ca o carceră, pe un pat din lemn, fără saltea, acoperit cu o pătură murdară, zăcea fostul meu duhovnic. Nu mai rămăsese nimic din măreția arhiereului cu mitră și cu mantie. Pe patul de suferință vedeam un bătrân bolnav, cu barba răvășită, care tremura din toate încheieturile, părăsit și uitat de toți.

-De ce nu-l luați de-aici? A făcut mult rău, dar e totuși un om în agonie, am zis crezând că cel care m-a însoțit a intrat cu mine.

-Asta e cămara sufletului lui, mi-a răspuns un glas.

M-am apropiat, nu știu dacă să-i spun ceva sau doar să-l privesc. Avea ochii închiși și abia mai respira. Când i-am văzut fața osoasă și contorsionată, mi-am amintit de toți anii în care am avut încredere în el, dar și de toată suferința pe care mi-a provocat-o.

La un moment dat, a deschis ochii. Când m-a văzut, a întins mâinile disperat, încercând să se ridice. Nu mai putea vorbi, dar îmi făcea semn să mă apropii mai mult. Din atitudinea lui mi-am dat seama că voia să mă sărute pe frunte. Disperarea pe care o afișa cerând acest lucru, m-a făcut să înțeleg că acela îi mai rămăsese singurul mod de a-și cere iertare.

-Ce rost mai are? am întrebat. Ați avut destul timp să îndreptați lucrurile și nu ați făcut-o. Dvs. plecați din lumea asta și eu rămân cu sfredelitoarea întrebare: de ce v-ați urcat cu picioarele pe sufletul meu? Ați făcut din viața dvs. un coșmar și coșmar ați fost și pt alții…

A început să plângă și… cu aceeași disperare, cerea același lucru. Mi s-a făcut milă de el și m-am aplecat. Cu ultimele puteri, m-a sărutat pe frunte, apoi a intrat în comă.

L-am prins de mână, m-am așezat în genunchi la marginea patului și mi-am lipit fruntea de mâna sa rece. Simțeam cum se scurgea viața din el, cum devenea rece, tot mai rece. A tușit o dată și… a plecat.

N-am avut puterea să ridic privirea să-l văd fără viață, dar… după puțin timp, am simțit cum se mișca ceva pe fruntea mea. Am crezut că încă nu a murit și am ridicat privirea. M-am îngrozit. Din trupul lui începuseră să iasă viermi, șerpi, șopârle… toate mișunau pe el și îl devorau cu lăcomie.

M-am dat câțiva pași în spate, mi-am prins capul între palme și am zis:

-Doamne, omul acesta a purtat iadul în el?

-Cel mai cumplit blestem e ca cineva să nu poată spune ce are pe suflet, înainte de a pleca din această lume, mi-a zis același glas.

În spatele gravelor acuzații se afla duhovnicul meu – IPS Teodosie

 

Postat de Mihaela Ion in IPS Teodosie - relatări, 0 comentarii

Următorul pas

Nu mi s-a dat dreptul la replică, așa că, voi trece la următorul pas.

Solicitarea mea a fost trimisă și pe adresa oficială de e-mail a Arhiepiscopiei Tomisului, ca mai marele locului, să nu aibă motiv să spună că nu a știu ce se întâmplă în mediul online, că nu a știut ce face fiica lui duhovnicească, hoața, ”apărătoarea” domniei sale.

Individa a crezut că dacă se face mobilizare generală pt like-uri, mă intimidează? Nu. M-a făcut să am și mai multă determinare. Să vedem cu ce o vor ajuta like-urile în instanță. Ba dimpotrivă, o vor încurca. În acest fel voi aduce dovada că am fost denigrată, acuzată… în fața multor oameni. Ba mai mult, voi cere statistica de pe blog, iar până o voi acționa în instanță, vor fi și mai multe like-uri.

Și acum să privim niște imagini interesante!

e-mailul pe care l-am trimis pe adresa oficială a Arhiepiscopiei Tomisului

Like-urile, comentariile și distribuirile de la articolul în care mi se aduc acuzații grave

Like-urile ”poeziei” care nu are nici măcar cadența poezioarei ”Cățeluș cu părul creț”, dedicată Arhiepiscopului Tomisului, cu ocazia zilei onomastice. 

Eiii, aici se pare că, articolul ”Sexy Blogherița lui Teodosie a FURAT din magazine”, i-a încurcat planurile. Spun tot: se pare că, ar fi vrut să se mai dea în spectacol și să-i recite poezia în biserică, dar ghinion, a apărut articolul… și ar fi fost culmea nesimțirii ca Arhiepiscopul să mai permită un alt scenariu de 2 bani, în afară de cel cu tabloul ”icoană”.

Iată like-urile pt un alt articol !

Și iată o tânără hoață, studentă și apărătoarea unui infractor, la o fotografie cu ea, fără mâna între picioare, câte like-uri are, la o pagină de like-uri. 

Explicați-vă  discrepanța dintre nici 200 de like-uri și aproape 3.000! 

Așteptăm cu nerăbdare următorul articol, fie lacrimogen, fie în care să mai primim niște sfaturi de la Înaltpreasfințita hoață, să ne mai spună ce e josnic și ce nu și mai ales așteptăm lansarea ”magnificului” roman în care vom afla cum ”îngerul” a făcut minuni. 

Miercuri veți avea articolul promis.

Hoața acuză…

Solicit drept la replică

Sexy Blogherița lui Teodosie a FURAT din magazine

Citiți și vă cruciți!

Postat de Mihaela Ion in IPS Teodosie - relatări, 1 comentariu

Promisiunea rămâne promisiune

          Am promis că, până la sfârșitul săptămânii, voi posta încă ceva din multele pe care îmi propusesem să nu le spun. Acea postare, care va surprinde pe mulți, va fi însoțită de o hotărâre, iar aceasta va fi ireversibilă.

        Pt că am învățat să trăiesc fără regrete și pt faptul că nu am avut suficient timp să mă gândesc la acea hotărâre, vă rog să aveți răbdare cu mine până cel târziu miercuri! Nu am primit încă acordul inimii. Eu gândesc, mai întâi, cu inima și mai apoi cu mintea. Dacă aș posta acum, poate aș regreta mai târziu și, nemaiputând îndrepta lucrurile, aș regreta.

        Din păcate, trăim într-o societate în care unii oameni nu-ți dau voie să fii bun. Te obligă, efectiv, să le dai lecții.

Promisiune

Citiți cu atenție!

Hoața acuză…

Postat de Mihaela Ion in IPS Teodosie - relatări, 1 comentariu

Citiți cu atenție!

Până la postarea promisă:

Vă amintiți articolul ”IPS Teodosie mă amenință prin intermediul unei rude”?

        Printre amenințări era și următoarea: că se va merge la un psiholog / psihiatru, cu postările mele și va aduce dovada că sunt nebună. Și minune!!!…!!!…!!! La 4 zile de la postarea pe care am făcut-o apare așa-zisul articol al domnișoarei hoațe, în care, printre alte lucruri grave, spune că: am dublă personalitate… ”constatare” făcută, ce să vedeți… fix : în baza postărilor. Vezi link-urile de mai jos!

        Arhiepiscopul Teodosie nu a găsit un psihiatru atât de nebun să-și pună semnătura pe un astfel de ”document” care intră în sfera penalului și a pus-o pe hoață să scrie. Să vedem cum explică ”domnul” Arhiepiscop această ”coincidență”. Eu am 3 martori, unul care chiar a auzit vorbindu-se despre asta în Arhiepiscopia Tomisului. Am sesizat toate aspectele de prima dată, dar i-am lăsat așa. Pe mine nu mă intimidează dacă scrie hoața diverse, ba dimpotrivă, îmi dă posibilitatea să le fac mari surprize.

        Hoața aia nu știe în ce s-a băgat, ”din dragoste” pt Arhiepiscop, dar va afla.

        Un proces deschis în urma unui articol în care:

        -a acuzat fără probe;

        -nu a contactat persoana acuzată pt un punct de vedere;

        -a dat verdicte fără niciun temei;

        -a jucat rolul de psihiatru;

        -și mai grav, a pus diagnostic etc, îi poate compromite și o eventuală carieră jurnalistică.

        La cele enumerate se vor adăuga și altele.

        Repet, individa să nu uite că are antecedente, nu e ca și cum ar fi la prima abatere. A mizat pe faptul că se va urca pe numele meu și nu va avea consecințe? S-a înșelat.

        Și uite așa, va constata cum ”salvatorul” ei a scos-o dintr-un coșmar și a băgat-o în iad.

        Văd că unii, pe fb, ”se rușinează” când spun că individa e o hoață care se fotografiază cu mâna între picioare. Păi… așa e. Este o hoață dovedită, a furat și … o vedeți în fotografii cum ține mâna între picioare. Poate a sperat că va fi remarcată de cineva și va deveni un model de renume și… cum n-a remarcat-o nimeni, a devenit model de prostie, în biserică. Tot model e :))) 

        Dacă scriu adevărul ”se rușinează”… unii, dacă aș face pe victima și aș spune că nu mai pot, că sunt distrusă psihic, terminată, că nu dorm nopțile, că nu pot să mănânc etc, aș găsi mulți empatici pe aici. Sau dacă aș vorbi în continuare despre niște nerușinați ca despre niște îngeri, ar fi numai comentarii: Doamne ajută! Ești un înger! Vrednic este! Felicitări pt curaj! etc.

        Nu, nu sunt o victimă! Sunt o învingătoare! M-a îngenuncheat, la un moment dat, Arhiepiscopul Tomisului, la propriu și la figurat, dar când m-am ridicat, cu ajutorul Lui Dumnezeu, m-am ridicat mai puternică.

        Asta este motivul pt care merg toate prost în țara asta: sunt oameni care vor să fie mințiți că totul e bine și frumos, că avem numai îngeri pe Pământ.

        Unii se miră că scriu astfel de cuvinte? Păi, pe lângă faptul că spun adevărul, nesimțiților  trebuie să le vorbești pe limba lor. Dacă le spui că sunt lipsiți de decență, nu înțeleg, dacă le spui că sunt nesimțiți, pricep ceva, chiar dacă tot nesimțiți rămân, măcar au înțeles că sunt.

IPS Teodosie mă amenință prin intermediul unei rude

Hoața acuză…

Postat de Mihaela Ion in IPS Teodosie - relatări, 0 comentarii